Legea de modificare şi de completare a legii
sănătăţii în variantă refăcută a trecut şi de ultima etapă înainte de a i se
redacta o formă finală – dezbaterea publică –, organizată la sediul MS, marţi,
25 martie a.c. Moderatori ai reuniunii au fost proaspăt numitul secretar de
stat în cadrul ministerului, prof. dr. Dorel Săndesc, şi ceva mai vechiul
(numit în urmă cu un an) secretar de stat, Iulian Francisc Chiriac. Întâlnirea
a avut un singur scop: preluarea propunerilor spre a fi ulterior analizate şi, după
caz, integrate în noul proiect de lege.
Un prim set de propuneri a venit din partea
Colegiului Medicilor Dentişti din România (CMDR), prin reprezentantul său, dr.
Nicolae Cazacu. Printre altele, acesta solicită ca în noua lege să apară
„expres“ formularea „CMDR este responsabil de negocierea contractului-cadru
atât la nivel naţional, cât şi la nivel teritorial, în relaţia cu Casa Naţională
de Asigurări Sociale de Sănătate (CNAS)“. Să fie incluse în lista atribuţiilor
CMDR şi aceea de a acredita, aviza şi controla exclusiv omologarea, instalarea şi
funcţionarea aparatelor de radiologie retro-alveolară în cabinetele medicilor
dentişti. De asemenea, în noua lege, „să apară incompatibilităţile între funcţiile
de conducere din cadrul CMDR şi funcţiile de conducere din Universităţi“.
Aceasta, pentru că, spune dr. Cazacu, în prezent „există un cumul foarte mare
de putere la nivelul organizaţiilor profesionale“. Apoi, pentru a elimina
suspiciunile în cazul alegerilor, reprezentantul CMDR solicită să fie inclusă
în noua lege, la articolul 513, formularea „consiliul să aprobe comisia
electorală teritorială, care să fie condusă de un magistrat şi să solicite
Tribunalului teritorial desemnarea acestuia în termen de 15 zile de la data
stabilirii alegerilor“. Totodată, acesta a mai lansat o propunere cu privire la
educaţia medicală continuă, care, pe lângă componenta obligatorie (deja
reglementată) să aibă şi o componentă voluntară axată pe „necesitatea de a
ameliora comunicarea medic-pacient, dar şi pe celelalte forme de pregătire
complementare pentru medicul stomatolog“.
Marius Sepi, liderul Federaţiei Sanitas,
consideră că problemele mari ale acestui moment sunt legate de medicina şcolară,
pentru că de peste un an şi jumătate nu se ia nicio decizie, în condiţiile în
care există un proiect de lege, care „a trecut de Senat şi este înmormântat la
Camera Deputaţilor“. Din păcate, afirmă acesta, s-a ajuns în situaţia în care
există medici care practică medicina şcolară şi sunt încadraţi la ecarisaj, spaţii
verzi etc. O referire a făcut acesta şi la articolul 174, alineat 2, cu privire
la posibilitatea ca spitalele publice să treacă în administrarea universităţilor,
„ba mai mult, şi imobilele, despre care iniţial nu s-a discutat nimic“. Acesta
afirmă că există un „recensământ“ făcut la spitalele din Iaşi, în care 93% din
angajaţii sectorului sanitar se opun acestei decizii.
Avocatul
Tiberiu Rădulescu, reprezentantul Societăţii civile de avocaţi „Stoica &
Asociaţii“, s-a referit la modificările propuse pentru articolul 653 privind răspunderea
unităţilor sanitare pentru defectele necunoscute ale dispozitivelor şi ale
aparaturii medicale folosite. El propune înlăturarea acestui tip de răspundere,
având în vedere că „pe tot parcursul legii, avem legată răspunderea clar de noţiunea
de vinovăţie“. Iar dacă legiuitorul o va institui totuşi, avocatul propune ca
această răspundere să rămână strict a producătorilor de echipamente,
dispozitive medicale, substanţe medicamentoase şi materiale sanitare, pentru
prejudiciile aduse pacienţilor.
Dan
Zaharescu, secretar general al ARPIM – Asociaţia Română a Producătorilor
Internaţionali de Medicamente – propune, în numele organizaţiei pe care o
reprezintă, ca prevederea (art. 788) potrivit căreia persoanele juridice
autorizate să elibereze medicamentele către populaţie nu pot, conform legislaţiei
naţionale, să se angajeze şi în distribuţia angro de medicamente să fie extinsă
şi asupra dispozitivelor medicale şi a activităţilor de brokeraj, iar autorizaţiile
deja emise până la intrarea în vigoare a legii să fie anulate. Reprezentantul
ARPIM salută iniţiativa de a crea o reglementare distinctă cu privire la preţul
medicamentelor decontate din fonduri publice, considerând că acesta ar fi „un
prim pas spre un sistem de preţuri libere pentru medicamentele decontate din
sistemul de asigurări de sănătate, în care reglementarea de preţuri naţională să
se aplice doar atunci când medicamentele au fost efectiv decontate în sistemul
de asigurări sociale de sănătate“.
Gabriel Predica, secretar federal al Federaţiei
„Solidaritatea sanitară“ din România, a ridicat problema incompatibilităţilor
între funcţiile de conducere din cadrul CMR şi cele din cadrul MS, CNAS ş.a.m.d.
Este un subiect sensibil, spunea profesorul Săndesc, „în care baleiem dintr-o
extremă în care nu există nicio reglementare la un exces de reglementare, care
ne pune uneori în blocaje serioase. Sunt situaţii în care un exces de
reglementare face imposibilă participarea unor profesionişti de top la luarea
de decizii în domeniul medical. Faptul că un specialist are conferinţe, are
studii, coordonează, îl face incompatibil cu orice decizie, ceea ce va face
ca totul să se paseze unor profesionişti de calitate mai proastă sau să trecem
într-o ipocrizie instituţională în care vor fi persoane de formă.“
Varianta
refăcută a proiectului de lege s-a aflat în dezbatere publică, pe site-ul MS,,
în perioada 13 februarie 2014 – 26 martie 2014. Suntem, aşadar, la un nou
început de drum. Poate ar fi bine să avem şi ceva finalizări.
