Trenul „Prietenia“ pleacă din Gara de Nord
seara şi ajunge la Chişinău după 13 ore. Un episod de disconfort îl reprezintă
oprirea, în zorii zilei, la Ungheni, prima staţie pe teritoriul moldovenesc, de
unde ecartamentul căii ferate este mai lat faţă de cel din România şi Europa.
Manevrele de cocoţare a vagoanelor pe cricuri, scoaterea roţilor, montarea lor
pentru altă lăţime şi aşezarea pe şine durează cel puţin o oră şi jumătate. Poţi
să dai o raită şi să admiri clădirile moderne ale autogării din apropiere sau
ale Primăriei şi hotelului din centrul oraşului.
Chişinăul a fost atestat în 1436. Astăzi,
bulevardul Ştefan cel Mare, lung de câţiva kilometri, este artera principală a
capitalei Republicii Moldova. Spre extremitatea nord-vestică, la nr. 165, se
află sediul Universităţii de Stat de
Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“. Pe acelaşi bulevard se mai găsesc
şi Preşedinţia, Parlamentul, Academia de Ştiinţe, Biblioteca Municipală,
Teatrul Naţional, Catedrala, ministere, parcul cu statuia lui Ştefan cel Mare,
hoteluri, magazine etc. În imediata vecinătate găsim Biblioteca Naţională,
Muzeul de Istorie şi Muzeul de Artă. Pe o stradă perpendiculară îşi au sediile
Teatrul de Operă şi Casa Presei. Mai merită amintit faptul că nu doar centrul
oraşului, dar şi celelalte cartiere sunt potopite în verdeaţă – Chişinăul este
una dintre cele mai „verzi“ capitale ale Europei.
Universitatea de Medicină şi Farmacie a fost
înfiinţată pe baza Institutului de Medicină nr. 1 din Leningrad, evacuat în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial la Kislovodsk şi mutat, după război,
la Chişinău, cu întregul corp didactic şi cu studenţi. Aici a început să funcţioneze,
din octombrie 1945, cu o singură facultate – cea de Medicină Generală – cu
1.000 de studenţi şi 130 de cadre didactice. În 1954, a fost înfiinţată
Facultatea de Pediatrie, în 1959 cea de Stomatologie, în 1963 cea de Medicină
Preventivă şi în 1964 – Facultatea de Farmacie.
În anul 1962 au fost create Laboratorul
Central de Cercetări Ştiinţifice şi Facultatea de Perfecţionare a Medicilor,
iar în 1992 – Facultatea de Rezidenţiat şi secundariat clinic.
În 1991, Institutul a devenit Universitate şi,
din 1990, poartă numele lui Nicolae Testemiţanu (1927–1986), om de ştiinţă
eminent, cu talent pedagogic, om de stat, excelent organizator în domeniul sănătăţii
şi militant pentru independenţa Republicii Moldova.
În prezent, Universitatea de Stat de Medicină
şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ are următoarele Facultăţi: Medicină Generală
(incluzând specialitatea Sănătate publică), Stomatologie, Farmacie, Rezidenţiat
şi secundariat clinic, Perfecţionare, Secţia preuniversitară pentru studenţi
străini şi Secţia doctorat şi masterat, cu un total de 5.500 de studenţi
moldoveni şi din alte 25 de ţări.
În cadrul Universităţii activează cca 1.000
de specialişti, inclusiv 14 membri titulari şi corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe
a Republicii Moldova, 20 de laureaţi ai Premiului de Stat, 140 de doctori
habilitaţi şi 536 de doctori în ştiinţe medicale. În 65 de ani de existenţă,
Universitatea a pregătit 37.000 de medici şi farmacişti, din care 5.000 străini.
Rectorul este secondat de patru prorectori care răspund respectiv de următoarele
probleme: asigurarea calităţii învăţământului şi integrarea; activitatea ştiinţifică,
relaţii internaţionale; educaţia şi aspecte sociale.
Studiile universitare se efectuează în
primii ani în limbile română, rusă şi engleză. Din 1998, în cadrul filierei francofone
de la Facultatea de Medicină Generală, studiile se fac preponderent în limba
franceză. Pe lângă Universitate, funcţionează Clinica de asistenţă medicală
primară, cu un centru de instruire (testare a deprinderilor practice – din
2003), precum şi Clinica stomatologică (din 1977) şi Centrul farmaceutic (din
1982).
Pe lângă centrele deja amintite, studenţii
fac practică şi în alte 72 de clinici şi policlinici, dar participă şi la
activitatea de cercetare ştiinţifică. USMF are relaţii de colaborare ştiinţifică,
schimb de studenţi şi cadre didactice cu 100 de universităţi şi institute din
Franţa, Germania, Italia, Grecia, Belgia, Olanda, Turcia, Slovacia, Austria,
Marea Britanie, Cehia, SUA, Israel, Rusia, Belarus, Ucraina, Polonia, România.
Unii medici pleacă să profeseze în alte ţări, mai ales în cele vecine
Republicii Moldova, inclusiv în România (judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi ş.a.).
Biblioteca USMF posedă un milion de cărţi,
precum şi colecţii de reviste de specialitate. Din anul 1997, biblioteca şi
catedrele sunt conectate la internet. În 2001, a fost creat Centrul de
informare „Informedical“. Apar cu regularitate două publicaţii proprii: „Medicus“ şi „Curierul medical“.
Merită subliniate rezultatele cercetărilor ştiinţifice
efectuate de colectivul Universităţii. Numai în ultimii 15 ani, au fost depuse
307 cereri pentru brevete de invenţie şi au fost aprobate şi primite 281 de
brevete. De asemenea, au fost aprobate şi primite peste 2.000 de certificate de
inovator.
Cercetările ştiinţifice
sunt orientate spre două probleme de bază: studierea, producerea şi
standardizarea unor medicamente noi din materie primă locală; elaborarea unor
metode noi de diagnostic, tratament şi profilaxie.
