Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Incendiul care a cutremurat sistemul

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 20 noiembrie 2015
Tragedia care a zguduit România, a scos oamenii în stradă și a dat jos un guvern continuă să testeze limitele sistemului medical românesc, dar și viteza de reacție și coordonarea autorităților. Numărul mare de decese înregistrate deja în spitale, întârzierile birocratice în problema transferului pacienților în străinătate, controversa privind folosirea antidotului pentru intoxicația cu acidul cianhidric, detaliile privind nefolosirea unității de elită pentru mari arși de la Floreasca sunt doar câteva din faptele care au făcut primele două săptămâni de după incendiu și mai greu de suportat pentru medici, pacienți și aparținători.
Sâmbătă, 7 noiembrie, nouă dintre răniți au pierdut bătălia pentru viață. A fost cea mai neagră zi de după cea a incendiului. În timp ce scriu, aflu că numărul deceselor a crescut la 51. Aproape dublu față de numărul victimelor care au murit imediat după incendiu: 27. Alexandru Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity, urma să fie tratat la Spitalul Militar din Paris, dar inima lui s-a oprit exact când avionul a aterizat în Franța. Avea 34 de ani.
În spitalele din Capitală se aflau miercuri 72 de persoane rănite, dintre care 18 în stare critică și gravă. 35 de persoane fuseseră transferate în unități sanitare din Belgia, Olanda, Marea Britanie, Austria, Germania, Norvegia, Israel.
O parte din transferurile pacienților au fost efectuate în primele zile la inițiativa unor persoane private sau organizații nonguvernamentale, nu a Ministerului Sănătății. Trebuie amintit că în cazuri atât de grave, transferul într-un spital de peste hotare nu echivalează cu salvarea vieții pacientului. Dar poate fi recomandat, în funcție de starea pacientului: dacă cel rănit îl poate suporta, dacă beneficiul tratării în clinica dedicată din străinătate este mai mare decât riscul asociat transportului. Este o decizie medicală care, odată luată, trebuie susținută logistic, financiar, birocratic de structurile ministerului și de conducerea spitalelor. Din păcate însă, zile la rând nu a fost așa: autoritățile au așteptat să fie împinse din exterior de inițiative individuale, iar în câteva situații managerii de spital au blocat birocratic transferul, scrie HotNews.
Una dintre inițiativele individuale îi aparține lui Pavel Popescu, un IT-ist român stabilit în Norvegia. După ce a aflat de cele întâmplate la Colectiv, a vrut să ajute. Cineva din România i-a trimis un mesaj, în care îl sfătuia cum. Săptămâna trecută, când oficialii încă repetau că avem tot ce ne trebuie în țară pentru a trata pacienții arși, Pavel punea mâna pe telefon și îi implora pe medicii de la Spitalul de Arși din Bergen să îi ajute pe cei din România. Era ora 22.00, dar i-au promis că a doua zi dimineață vor ridica problema într-o ședință de urgență a consiliului spitalului. Norvegienii i-au oferit apoi sprijinul lor. „L-am sunat apoi pe Dorel Săndesc pe care l-am rugat să scrie de urgență un mail cu tot ce avem nevoie, spunându-i să ceară maximul pentru că aveam garanția că acești oameni ne vor ajuta“, povestește Pavel Popescu. A apreciat promptitudinea cu care secretarul de stat a discutat cu norvegienii dispuși să ajute, spitalul din Bergen urmând să suporte și costurile tratamentelor. Așa se face că, în doar douăsprezece ore, un expat român reușea să mobilizeze și să aducă la București experți în tratarea arșilor.
Sâmbătă, Pavel a venit în România cu o echipă de trei medici norvegieni, care au luat cu ei și doi colegi finlandezi. Aceștia au mers în toate spitalele care aveau internate victime de la Colectiv, pentru a face evaluarea situației fiecăruia dintre ei și pentru a selecta cazurile transferabile. Primul obstacol pe care l-au întâlnit aici a fost inexistența unei situații centralizate pentru fiecare pacient, din fiecare spital, care să fie actualizată în timp real și pentru care să răspundă o celulă de criză sau un grup de intervenție. Pavel a povestit că lacunele din organizarea autorităților au îngreunat misiunea medicilor.
Abia joia trecută, 5 noiembrie, la șase zile după incendiu, România a cerut ajutorul Comisiei Europene pentru mutarea unora dintre pacienții aflați în stare gravă în spitalele din București. Între timp, guvernul a căutat ajutor la nivel bilateral, cu țări membre UE, dar fără să apeleze la mecanismul european creat special pentru situații de urgență, dezastre și calamități. Odată ce o țară activează sistemul, EU Civil Protection Mechanism caută soluții de ajutor aflate în coșul comun (de la materiale necesare la echipe de experți, echipamente specializate, acces în spitale etc.). Asistența e furnizată de statele participante la acest mecanism, iar Comisia Europeană poate cofinanța transportul de materiale și experți. România a activat mecanismul abia la șase zile după incendiu, iar în cererea de ajutor solicita „găsirea de soluții la nivelul UE pentru acceptarea a circa 80 de răniți, care nu pot fi tratați în România“, a explicat, pentru HotNews, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Răspunsul a venit foarte prompt: Comisia Europeană a început să caute soluții, cu ajutorul departamentelor relevante din statele membre, atât pentru găsirea de locuri în spitale străine, cât și pentru a plăti tratamentele pacienților români – tratamente extrem de costisitoare, indiferent unde se fac.
Ministrul sănătății a justificat astfel întârzierea: „Noi am solicitat ajutor bilateral, prin ambasade, i-am întrebat câte paturi de mari arși au“. La rândul său, Raed Arafat a explicat: „Ne-am gândit în primă fază la declanșarea mecanismului, dar ar fi fost o declanșare atipică. Ne-am consultat cu colegii noștri români care lucrează acolo, chiar la Bruxelles în interiorul acestui mecanism, și ei ne-au spus asta. De ce atipică? Pentru că paturile de mari arși sunt disponibilizate greu de fiecare țară, pentru că sunt puține și la apeluri la comun pe mecanism, unde ceri tuturor și aștepți să vezi dacă se oferă voluntari, e posibil să nu reacționeze lumea. Asta s-a întâmplat deja în cazul emigranților“. Deși Bănicioiu și Arafat spun că mobilizarea statelor europene prin mecanismul de protecție civilă ar fi fost mai puțin utilă decât ajutorul bilateral primit de România de la diverse țări, asta nu explică de ce au decis totuși să folosească această pârghie la șase zile de la tragedie, când operațiunea de transfer a pacienților ar fi trebuit să fie în plină desfășurare.
Duminică, la zece zile după incendiu, Ministerul Sănătății a înființat un grup integrat de intervenție în criză, cu misiunea de a gestiona a doua etapă a îngrijirilor acordate pacienților internați în unitățile sanitare după incendiul de la Colectiv. Grupul ar trebui să integreze eforturile medicilor, psihologilor și asistenților sociali, dar și ale autorităților. Coordonată de psihiatrul Gabriel Diaconu, echipa va canaliza toate nevoile de consiliere psihosocială ale victimelor și familiilor, va gestiona comunicarea cu aparținătorii, dar și cu pacienții externați. Practic, grupul presupune trei direcții: direcția medicală, furnizată de Ministerul Sănătății, sub coordonarea profesorului Dan Enescu, direcția psihologică, coordonată de psihologul Adrian Socol și asigurată cu ajutorul Colegiului Psihologilor din România, și direcția de asistență socială, de care răspunde Ana Rădulescu (Asociația AsproAS). Consilierea psihologică a fost oferită, imediat după incendiu, de membrii Colegiului Psihologilor din România. Echipele COPSI și ale Fundației Estuar au lucrat în spitalele „Bagdasar-Arseni“, „Sf. Ioan“, „Sf. Pantelimon“, Militar, Spitalul de Arsuri, Spitalul „Grigore Alexandrescu“, dar și la Institutul Național de Medicină Legală. Mai mult de 60 de voluntari au participat la această activitate.
Medicii de la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ au făcut publice, luni, concluziile analizelor toxicologice efectuate în cazul celor 26 de persoane decedate la fața locului în incendiul de la Clubul Colectiv. INML a precizat că, pe lângă arsuri, victimele au prezentat concentrații în sânge de monoxid de carbon și acid cianhidric în doză toxică; 18 dintre victime aveau concentrații peste valorile letale. Toate victimele au fost expuse în grad diferit la concentrații ridicate de funingine, aerosoli și gaze toxice generate în incendiu, printre care monoxidul de carbon și acidul cianhidric, arată raportul INML. În aceste tipuri de incendii rezultă însă și alte tipuri de substanțe toxice, motiv pentru care INML continuă în prezent investigațiile toxicologice. Unele dintre efectele toxice se manifestă imediat, ca urmare a acțiunii directe, alteori la distanță de expunerea inițială, „ceea ce face ca multe dintre persoanele internate în spital să prezinte o patologie combinată postcombustională și toxică“, concluzionează raportul INML.
O critică dură la adresa felului în care autoritățile fac față nevoilor impuse de la tragedia din Clubul Colectiv a venit dintr-un comunicat al Alianței Medicilor. Semnatarii, printre care se află fondatorii alianței, trei medici ATI direct implicați în eforturile de salvare a victimelor, contestă deciziile managerilor de sistem. Alianța consideră că medicii au făcut eforturi supraomenești pentru a gestiona această criză, în ciuda faptului că nu aveau dotările necesare, dar acuză autoritățile că au încercat să ascundă deficiențele majore ale sistemului sanitar. „În niciun spital din România nu s-ar fi putut trata cazuri așa complexe“, spune comunicatul alianței, explicația principală fiind că România nu dispune de centre pentru mari arși.
În plus, Alianța Medicilor susține că abia la presiunea și insistențele ONG-urilor, liderii politici și medicali au cerut ajutor extern. În opinia semnatarilor, vinovați de reacția întârziată sunt ministrul demisionar Nicolae Bănicioiu, secretarul de stat Raed Arafat, prof. dr. Ioan Lascăr și prof. dr. Dan Enescu. În replică, prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat „Este păcat că în acest cor al denigrărilor nemeritate se află și colegi. Se vrea capul lui Raed, al profesorului Lascăr, al doctorului Enescu, al ministrului Bănicioiu, al meu, al tuturor. Totul seamănă cu o tristă mineriadă împotriva unui grup de oameni care fac tot ce pot ei, în limitele umane pe care le au pentru a trata și salva niște pacienți. Vă rugăm foarte mult, lăsați-ne să lucrăm, lăsați să ne ajute pe cei care pot și vor să ne ajute și după ce vom termina de tratat și dacă putem să salvăm acești oameni, puteți să faceți ce vreți, puteți să ne ardeți în piața publică“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.