Newsflash
Știri

Începuturile acţionismului în arta românească

de Arina ŞUŞARĂ - apr. 27 2012
Începuturile acţionismului în arta românească
   Acţionismul în arta românească începe să-şi facă simţită prezenţa pe la începutul anilor ’60 ai secolului trecut, când mai mulţi artişti încearcă să dea o replică propunerilor realist-socialiste ale artei oficiale. Printre aceşti artişti se numărau tineri precum Paul Neagu, pictor, sculptor, desenator şi poet, Horia Bernea, pictor, Andrei Cădere, unul dintre fondatorii reprezentativi şi protagonist al artei conceptuale, cunoscut mai ales sub numele de André Cadere datorită perioadei îndelungate petrecute la Paris (1967–1978), alături de alţii mai puţin relevanţi. Dar cei mai cunoscuţi în epocă, şi datorită faptului că au constituit nucleul unui grup, devenit, ulterior, celebru, sunt Ştefan Bertalan, Constantin Flondor, Roman Cotoşman, fondatorii grupului 111, primul grup experimental din România. Cei trei îşi propuneau să aibă cercetări în echipă, dar să-şi păstreze în acelaşi timp individualitatea. Debutul grupului a avut loc în 1966, la o expoziţie regională din Timişoara, urmat, în 1968, de o expoziţie personală a lui Cotoşman la Sala Ziariştilor din Bucureşti, expoziţie intitulată Proiecte de artă cinetică. În acelaşi an a avut loc şi expoziţia Cinci artişti timişoreni la Sala Kalinderu, unde, alături de Cotoşman, Bertalan şi Flondor, mai expuneau Diet Sayler şi Zoltan Molnar. Manifestarea expoziţională a fost remarcată la nivel naţional, astfel încât membrii grupului 111 au fost selectaţi să participe la Bienala Constructivistă de la Nürnberg (Nürnberg Biennale für konstruktive Kunst), în 1969. Cu acest prilej, ei s-au prezentat cu proiecte individuale, iar în urma expoziţiei, Roman Cotoşman s-a decis să rămână în străinătate. Deşi grupul se destramă, Bertalan şi Flondor continuă să lucreze împreună.
   În perioada imediat următoare, li se alătură Doru Tulcan, Elisei Rusu, Ion Gaiţă şi Lucian Codreanu (matematician), formându-se astfel grupul Sigma. Denumirea era sortită să evidenţieze o colaborare interdisciplinară, o sumă de individualităţi, ca şi în cazul grupării 111. Artiştii făceau cercetări comune, schimburi de idei, dar, în acelaşi timp, lucrau şi individual. Totodată, Sigma a însemnat o schimbare majoră a modului de manifestare. „Laboratorul“ principal al grupului era Liceul de Arte Plastice Timişoara, unde s-au realizat multe proiecte experimentale, sub influenţa puternică a Bauhausului, a constructivis­mului etc. De altfel, Constantin Flondor face, în 1972, o călătorie de studii în Germania de Est „pe urmele Bauhausului“, unde se întâlneşte cu Marianne Brandt (elevă la Bauhaus) şi cu doctorul Hans Harksen din Dessau, prieten cu Vasili Kandinsky şi susţinător al şcolii Bauhaus.
   Manifestările Sigma s-au desfăşurat până prin anii ’78–’79, iar dezmembrarea grupului nu a fost niciodată declarată formal. Ultima acţiune comună în manierăSigma a avut loc în 1976 pe malul râului Timiş. „Multivision“ a lui Flondor şi Tulcan, în 1978, în sala de sport a Liceului de Arte Plastice Timişoara a fost ultima mani­festaţie publică a Sigma la care au fost prezenţi toţi membri grupului. Flondor şi Tulcan au fost singurii care au mai colaborat intens la sfârşitul anilor ’70, în special cu film şi proiecţii experimentale spaţiale. Tot în acest registru, în care imaginea foto, filmul, performance-ul şi formele incipiente ale instalaţionismului au o pondere importantă, trebuie amintiţi, deşi ei ar merita o analiză separată, Ion Grigorescu, Geta Brătescu şi Wanda Mihuleac.
   Începând cu anul 1985, se conturează un fenomen mai aparte, care încearcă să propună atitudini artistice alternative, nu atât în ceea ce priveşte materialele, me­diile şi tehnicile, cât şi, mai ales, poziţio­narea morală şi ideologică. Este vorba de o mişcare de natură spirituală, re­pre­zen­ta­tă de artiştii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv, Horea Paştina şi Mihai Sârbulescu. Prima lor expoziţie, intitulată „Floarea de măr“, la Galeria „Căminul Artei“ din Bucureşti, reprezintă momentul fondării noului grup sub denumirea de Prolog (pro-logos, înainte de logos, primul cuvânt). Un an mai târziu, se alătură grupului Horia Bernea, urmat ulterior, cu prilejul altor expoziţii, de Ion Grigorescu (1989), Matei Lăzărescu. Sorin Dumitrescu expune alături de grup, în cadrul pro­iectului „Filocalia“ (1990), iar la Galeria Catacomba în 1992 şi 1996. Apoi, în 1994, la Bologna, la „Arte Fiera“, secţiunea „Seduzione della differenza“, şi la Veneţia, „Venise en abime“, în 1995 la Limassol (împreună cu grupul expun Ioana Bătrânu şi Mircea Tohătan), iar în 2003, la Bethonvilliers, Franţa (împreună cu grupul expune Matei Lazărescu). Expoziţiile grupului Prolog au inclus şi participarea altor nume, precum Mircea Berindei, Afane Teodoreanu etc. Ultima expoziţie, „Pastel Urban“, aflată la cea de-a patra ediţie, a avut loc în noiembrie 2011, la Timişoara, iar alături de Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paştina, Mihai Sârbulescu participă şi Andrei Rosetti. La fel ca în celelalte două cazuri, membrii grupului Prolog şi-au păstrat individualitatea, dar au rămas împreună, implicându-se în toate proiectele.

Notă autor:

Referinţe bibliografice


Experiment în arta românească după 1960. Centrul Soros pentru Artă Contemporană, 1997
Pintilie I. Actionism in Romania during
the communist era. Idea Design & Print,
Cluj-Napoca, 2002

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe