Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Informaţii OMS

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ miercuri, 4 iulie 2012

Dependenţa de droguri – problemă globală

   Cele mai multe persoane cu dependenţă de droguri nu primesc tratament şi îngrijiri eficiente, conform unui nou sistem de informaţii OMS, care, pentru prima dată, oferă detalii cu privire la resursele alocate pentru prevenţia şi tratamentul problemelor legate de alcool şi droguri, în 147 de ţări (88% din populaţia lumii). Până acum, dependenţa de droguri nu a fost recunoscută ca o problemă de sănătate în multe ţări, iar stigma şi discriminarea asociate cu aceasta au fost obstacole majore în calea unui tratament adecvat.
   Conform estimărilor ONU, la nivel mondial, aproximativ 230 de milioane de adulţi (cu vârste între 15 şi 64 de ani) au folosit un drog ilicit cel puţin o dată în anul 2010. Din acestea, 27 de milioane au probleme severe legate de consumul de droguri.
   OMS a marcat Ziua internaţională împotriva abuzului şi a traficului ilicit de droguri – 26 iunie prin lansarea bazei de date privind sănătatea globală – Resurse pentru prevenirea şi tratamentul tulburărilor prin consumul de substanţe – ce oferă pentru fiecare ţară date legate de finanţare, personal şi servicii, completând informaţiile deja disponibile.
   Doar 45% din ţările evaluate sunt în măsură să furnizeze medicamente esenţiale pentru a trata dependenţa de heroină şi alte opiacee şi în aproape jumătate din ţările în care tratamentul e disponibil, doar una din cinci persoane cu tulburări legate de consumul de droguri beneficiază de servicii.
   Din 2009, OMS lucrează în strânsă colaborare cu Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), pentru a creşte accesul la tratament al persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri. Deşi abuzul de droguri e o problemă de sănătate publică în ultimii ani, doar 82 de ţări oferă servicii speciale de sănătate pentru persoanele afectate.

Calitate în sănătatea mintală

   OMS invită ţările să protejeze drepturile şi demnitatea persoanelor cu afecţiuni mintale, lansând un nou instrument de evaluare şi stopare a eventualelor violări. WHO Quality Rights Toolkit urmăreşte să asigure respectarea calităţii îngrijirilor şi standardelor drepturilor omului în toate unităţile de profil din întreaga lume. Clădiri vechi, suprapopulare, condiţii de viaţă neigienice constituie încă realitatea pentru multe persoane din instituţii psihiatrice. Ele sunt expuse violenţei, abuzurilor, relelor tratamente şi neglijenţei; multe sunt închise contra voinţei lor, supramedicate, puse în camere de izolare pentru perioade lungi. Instrumentul OMS, destinat să evalueze şi să îmbunătăţească calitatea şi drepturile în instituţiile de sănătate mintală şi sociale, se bazează pe Convenţia internaţională a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi stabileşte standardele obligatorii din aceste instituţii. Acestea includ necesitatea: asigurării condiţiilor de viaţă sigure şi igienice, precum şi a mediului social propice recuperării; furnizării îngrijirilor bazate pe dovezi, în urma consimţământului liber informat; orientării serviciilor spre întărirea autonomiei, pentru a permite angajarea într-un plan de recuperare; raportării şi eliminării tratamentelor inumane; legăturii dintre serviciile de sănătate şi cele de educaţie, sociale şi de asistenţă la domiciliu, pentru promovarea autonomiei în comunitate a utilizatorilor serviciilor de sănătate mintală. Acest instrument este primul pas al unui proiect mai amplu al OMS în domeniu.

Viitorul dorit

   Participanţii la Conferinţa ONU asupra Dezvoltării Durabile (Rio+20) au adoptat o serie de măsuri ce pot contribui la o lume mai echitabilă, mai curată şi mai prosperă şi au recunoscut legăturile importante dintre sănătate şi dezvoltare. Documentul conferinţei, intitulat „Viitorul pe care îl vrem“, subliniază importanţa asigurărilor de sănătate universale, precum şi povara globală şi ameninţarea bolilor netransmisibile, care constituie provocările majore ale dezvoltării durabile a secolului 21.
   Subiectele de dezvoltare legate de sănătate, abordate detaliat în document, sunt: • accesul la servicii energetice mai bune, inclusiv soluţii pentru gătit şi încălzire ce pot reduce poluarea aerului din interior (consecutiv şi pneumoniile la copii şi bolile cardiopulmonare la adulţi) • focalizare mai mare pe măsurile de urbanism, incluzând construcţiile şi mijloacele de transport mai durabile şi economice energetic, ce pot reduce riscul de boli netransmisibile (boli cardiopulmonare cauzate de poluarea atmo­sferică), boli legate de sedentarism şi consecinţa accidentelor de circulaţie) • o mai bună sanitaţie în oraşe şi sate, pentru evitarea propagării bolilor transmisibile • sisteme de alimentaţie sustenabile care să combată foamea şi să contribuie la starea de sănătate • utilizarea mai judicioasă a apei, care să răspundă nevoilor fundamentale de apă potabilă şi o bună gestionare a resurselor pentru agricultură • garantarea respectării securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, pentru reducerea cancerului, a bolilor pulmonare cronice, a traumatismelor şi a deceselor premature.
   Conferinţa Rio+20 a subliniat şi necesitatea asigurărilor universale de sănătate (inclusiv a politicilor de prevenţie, protejare şi promovare a sănătăţii publice). Anual, 150 de milioane de persoane din întreaga lume sunt într-o situaţie financiară foarte dificilă deoarece se îmbolnăvesc şi nu-şi permit să plătească serviciile sau medicamentele necesare pentru vindecare.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.