Se caută altruişti
Cu
ocazia Zilei mondiale a donatorului de
sânge, sărbătorită la 14 iunie, OMS face apel la toate statele să obţină
toate stocurile de sânge şi produse din sânge din surse voluntare,
neremunerate, stabilind ca ţintă pentru acest obiectiv anul 2020. Donatorii
benevoli şi neremuneraţi reprezintă cea mai sigură sursă de sânge, având mai puţine
infecţii sanguine decât cei care donează în schimbul banilor sau pentru un
membru al familiei aflat într-o situaţie de urgenţă. În 2011, 83 de milioane de
donaţii au fost obţinute (la nivel mondial) din aceste surse, cu opt milioane
mai mult decât în 2004. Potrivit OMS, în prezent, 60 de ţări colectează 100%
din stocurile de sânge din surse benevole neremunerate (35 cu venituri
crescute, 18 cu venituri medii şi şapte cu venituri scăzute), şase dintre ele
(Insulele Cook, Kenya, Nicaragua, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Zambia)
atingând acest nivel după ce, în 2004, obţineau din această sursă sub 75% din
total. Cu toate acestea, 73 de ţări colectează încă 50% din sânge de la
donatori plătiţi sau de înlocuire.
În ţările cu venituri mici şi mijlocii,
transfuziile sanguine sunt de regulă folosite în managementul complicaţiilor
sarcinii şi naşterii şi pentru tratarea anemiei severe a copiilor, pe când în
cele cu venituri mari, sunt utilizate cel mai frecvent în chirurgia cardiacă, în transplant,
traumatisme şi terapia cancerului. (Dr. M. C.)
Ghid nou pentru
pandemiile gripale
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat
noul Ghid privind managementul riscului de pandemie de gripă, care îl înlocuieşte
pe cel elaborat în 2009. Această revizuire ţine cont de lecţiile învăţate din
pandemia de gripă A(H1N1) 2009, care a furnizat informaţii suplimentare despre
virusurile gripale la interfaţa ecosistemului om-animal, şi de alte progrese
relevante. După publicarea ghidului precedent, un pas înainte l-a constituit
adoptarea, de către Adunarea mondială a sănătăţii, a cadrului de pregătire
pentru pandemia de gripă, privind răspândirea virusurilor şi accesul la
vaccinuri.
Punctele-cheie din actualul ghid:
focalizarea pe evaluarea riscului la nivel naţional, pentru conducerea acţiunilor;
revizuirea abordării fazelor globale; flexibilitatea, prin decuplarea acţiunilor
naţionale de fazele globale; includerea principiilor managementului riscului de
urgenţă pentru sănătate; anexe noi şi actualizate privind: simularea planificărilor,
consideraţii etice, abordarea cu implicarea întregii societăţi, planificarea
continuării activităţilor, parametrii pentru indicatorii principali de
severitate, măsuri de siguranţă. Documentul poate fi utilizat pentru informare şi
armonizarea pregătirii şi răspunsului naţional şi internaţional în pandemii. (Dr.
M. D.)
De la SARS la MERS
La începutul lunii, la Riad, a avut loc o
întâlnire între reprezentanţii OMS şi cei ai Arabiei Saudite, având ca subiect
coronavirusul sindromului respirator al Orientului Mijlociu (MERS-CoV), un nou
virus, înrudit cu cel responsabil pentru sindromul respirator acut sever
(SARS). Deşi numărul total de cazuri este limitat (55 confirmate prin analize
de laborator, din care 40 în Arabia Saudită), virusul a provocat decesul la 60%
din pacienţi. Sunt urmărite trei tipare epidemiologice: în comunitate, unde
apar cazuri sporadice; în familie, unde apar grupuri de infecţii, probabil prin
transmiterea la cei aflaţi în contact apropiat cu o rudă bolnavă; în unităţile
sanitare, unde bolnavul internat transmite infecţia unui grup de persoane.
Comunicatul emis de OMS subliniază că nu există dovezi ale transmiterii pe scară
largă între persoane a infecţiei cu MERS-CoV şi că în rândul personalului
medico-sanitar numărul cazurilor este mult mai mic faţă de aşteptările bazate
pe experienţa din cazul SARS, posibil datorită progreselor în controlul infecţiilor.
În prezent, diagnosticul MERS-CoV depinde în mare măsură de recunoaşterea
cazurilor şi de confirmarea în laborator prin PCR. Tratamentul este în
principal simptomatic, neexistând dovezi convingătoare că folosirea agenţilor
retrovirali (precum ribavirina sau interferonul) ar fi benefică; utilizarea
steroizilor în doze mari ar trebui evitată. OMS recunoaşte că există lacune în
cunoştinţele legate de virus şi mari îngrijorări la nivel internaţional pe
acest subiect. Toate ţările trebuie să se asigure însă că personalul
medico-sanitar este conştient de existenţa virusului şi a bolii pe care o
produce, astfel încât, la identificarea unui caz inexplicabil de pneumonie,
MERS-CoV să fie luat în considerare. De asemenea, cazurile de MERS-CoV
identificate trebuie raportate către OMS. (Dr. M. C.)
