Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Informaţii OMS

Se caută altruişti

   Cu ocazia Zilei mondiale a donatorului de sânge, sărbătorită la 14 iunie, OMS face apel la toate statele să obţină toate stocurile de sânge şi produse din sânge din surse voluntare, neremunerate, stabilind ca ţintă pentru acest obiectiv anul 2020. Donatorii benevoli şi neremuneraţi reprezintă cea mai sigură sursă de sânge, având mai puţine infecţii sanguine decât cei care donează în schimbul banilor sau pentru un membru al familiei aflat într-o situaţie de urgenţă. În 2011, 83 de milioane de donaţii au fost obţinute (la nivel mondial) din aceste surse, cu opt milioane mai mult decât în 2004. Potrivit OMS, în prezent, 60 de ţări colectează 100% din stocurile de sânge din surse benevole neremunerate (35 cu venituri crescute, 18 cu venituri medii şi şapte cu venituri scăzute), şase dintre ele (Insulele Cook, Kenya, Nicaragua, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Zambia) atingând acest nivel după ce, în 2004, obţineau din această sursă sub 75% din total. Cu toate acestea, 73 de ţări colectează încă 50% din sânge de la donatori plătiţi sau de înlocuire.
  În ţările cu venituri mici şi mijlocii, transfuziile sanguine sunt de regulă folosite în managementul complicaţiilor sarcinii şi naşterii şi pentru tratarea anemiei severe a copiilor, pe când în cele cu venituri mari, sunt utilizate cel mai frecvent în chirurgia cardiacă, în transplant, traumatisme şi terapia cancerului. (Dr. M. C.)

Ghid nou pentru pandemiile gripale

   Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat noul Ghid privind managementul riscului de pandemie de gripă, care îl înlocuieşte pe cel elaborat în 2009. Această revizuire ţine cont de lecţiile învăţate din pandemia de gripă A(H1N1) 2009, care a furnizat informaţii suplimentare despre virusurile gripale la interfaţa ecosistemului om-animal, şi de alte progrese relevante. După publicarea ghidului precedent, un pas înainte l-a constituit adoptarea, de către Adunarea mondială a sănătăţii, a cadrului de pregătire pentru pandemia de gripă, privind răspândirea virusurilor şi accesul la vaccinuri.
   Punctele-cheie din actualul ghid: focalizarea pe evaluarea riscului la nivel naţional, pentru conducerea acţiunilor; revizuirea abordării fazelor globale; flexibilitatea, prin decuplarea acţiunilor naţionale de fazele globale; includerea principiilor managementului riscului de urgenţă pentru sănătate; anexe noi şi actualizate privind: simularea planificărilor, consideraţii etice, abordarea cu implicarea întregii societăţi, planificarea continuării activităţilor, parametrii pentru indicatorii principali de severitate, măsuri de siguranţă. Documentul poate fi utilizat pentru informare şi armonizarea pregătirii şi răspunsului naţional şi internaţional în pandemii. (Dr. M. D.)

De la SARS la MERS

   La începutul lunii, la Riad, a avut loc o întâlnire între reprezentanţii OMS şi cei ai Arabiei Saudite, având ca subiect coronavirusul sindromului respirator al Orientului Mijlociu (MERS-CoV), un nou virus, înrudit cu cel responsabil pentru sindromul respirator acut sever (SARS). Deşi numărul total de cazuri este limitat (55 confirmate prin analize de laborator, din care 40 în Arabia Saudită), virusul a provocat decesul la 60% din pacienţi. Sunt urmărite trei tipare epidemiologice: în comunitate, unde apar cazuri sporadice; în familie, unde apar grupuri de infecţii, probabil prin transmiterea la cei aflaţi în contact apropiat cu o rudă bolnavă; în unităţile sanitare, unde bolnavul internat transmite infecţia unui grup de persoane. Comunicatul emis de OMS subliniază că nu există dovezi ale transmiterii pe scară largă între persoane a infecţiei cu MERS-CoV şi că în rândul personalului medico-sanitar numărul cazurilor este mult mai mic faţă de aşteptările bazate pe experienţa din cazul SARS, posibil datorită progreselor în controlul infecţiilor. În prezent, diagnosticul MERS-CoV depinde în mare măsură de recunoaşterea cazurilor şi de confirmarea în laborator prin PCR. Tratamentul este în principal simptomatic, neexistând dovezi convingătoare că folosirea agenţilor retrovirali (precum ribavirina sau interferonul) ar fi benefică; utilizarea steroizilor în doze mari ar trebui evitată. OMS recunoaşte că există lacune în cunoştinţele legate de virus şi mari îngrijorări la nivel internaţional pe acest subiect. Toate ţările trebuie să se asigure însă că personalul medico-sanitar este conştient de existenţa virusului şi a bolii pe care o produce, astfel încât, la identificarea unui caz inexplicabil de pneumonie, MERS-CoV să fie luat în considerare. De asemenea, cazurile de MERS-CoV identificate trebuie raportate către OMS. (Dr. M. C.)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.