Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Întâlniri cu laureaţi ai Premiului Nobel (4)

Viața Medicală
Prof. dr. Valeriu RUSU miercuri, 8 februarie 2012
   Articolul de săptămâna trecută l-am dedicat în întregime cărţii lui Peter C. Doherty intitulată „The Beginner’s Guide to Winning the Nobel prize. A Life in Science“. Dar, cu toată excesiva concizie, n-am reuşit să scriu nimic despre capitolul How to Win a Nobel Prize, cel mai util îndeosebi tinerilor. Contrar la ceea ce s-ar putea aştepta eventualii cititori, autorul nu oferă o reţetă infailibilă pentru străbaterea căii ce garantează „excursia la Stockholm“ ca laureat Nobel. Totul se limpezeşte de la primele propoziţii: „Vrei să câştigi Premiul Nobel: pentru a deveni faimos, influent şi poate chiar foarte prosper? Dacă aceasta este ambiţia ta, eu nu pot să te ajut. Cartea mea nu este un manual sau un curs care să te ghideze către Premiul Nobel“ (p. 288).
   Mărturie sunt cele 18 recomandări amicale, uneori surprinzătoare. Cu siguranţă, autorul ilustrează în acest capitol o subtilă (dar cât de adevărată) sintagmă americană:talkers are not good (pe româneşte: cei care ştiu să vorbească frumos nu strălucesc prin fapte). Iar la noi în ţară avem, din acest punct de vedere, numeroase exemple, de la demagogia politică nesusţinută de fapte şi complet ruptă realitate, până la cea medicală, în care s-au ilustrat – ba chiar consacrat – câţiva demagogi de meserie, cu mare succes, culmea, chiar la o mare parte din corpul medical. O ciudăţenie, deoarece medicii rămân printre intelectualii cei mai instruiţi.
   Dar să revenim, cum probabil se mai spune, la oile noastre: la cele 18 recomandări amicale formulate de Peter C. Doherty. Voi păstra formulările din carte, dar voi comprima comentariile din pricina spaţiului.
   Încearcă să rezolvi probleme majore şi să faci descoperiri cu adevărat mari. O persoană bine formată, care lucrează enorm şi cu tenacitate, cu abilităţi înnăscute extraordinare şi capacitate intelectuală care să îi permită identificarea unei probleme majore la nivelul premiului Nobel şi să le rezolve poate aspira la această consacrare. Din experienţa autorului, asemenea persoane sunt extrem de rare. Cel mai adesea, nimeni nu poate decide să descopere ceva, dar există căi ce favorizează descoperirea. Concentrarea asupra unor informaţii considerate neaşteptate. Prin încercarea de a găsi neconvenţionalul, lucrul intens şi cu puţină şansă – serendipitate – tânărul îşi va găsi un rost în cercetare.
   Fii realist şi întinde-te numai cât poţi. Un cercetător din domeniul biologiei moleculare, de pildă, poate fi şi poet, dar este, de regulă, mai bun într-unul din aceste domenii. Ştiinţa este ideală pentru cei care iubesc răspunsurile la întrebări declanşate de descoperiri ce răstoarnă ideile preconcepute şi prejudecăţile.
   Dobândeşte abilităţi de bază şi lucrează cu oameni potriviţi. Cel mai adesea, tinerii caută universităţile cu faimă din Statele Unite, Europa, Japonia, Canada sau Australia. Mulţi aspiră să se formeze şi să lucreze în preajma unor personalităţi recunoscute, iar dorinţa de a lucra cu un laureat Nobel reprezintă chiar un vis. Cercetătorii seniori sunt adesea tentaţi să creadă că prin crearea unor şcoli dure se asigură o anumită tradiţie nobilă. De aceea, o serie de tineri se confruntă cu dificultăţi uneori insurmontabile. În aceste circumstanţe, căutarea unui loc cu relaţii umane normale devine imperioasă.
   Citeşte şi scrie clar şi concis. Mulţi dintre cei mai buni în ştiinţă sunt scriitori neinspiraţi. Nu este necesar să fii Shakespeare, dar oricine vrea să fie recunoscut în topul cercetătorilor trebuie să fie capabil să scrie clar şi concis în engleză. Engleza este limbajul ştiinţei şi multe ţări, până în Malaezia şi Singapore, au clădit bazele învăţământului ştiinţelor în engleză, atât în şcoli, cât şi la nivel universitar. Ceea ce nu înseamnă renunţarea la limbile naţionale. În realitate, problema este foarte dificilă. E limpede că un articol ştiinţific original valoros nu are nicio şansă să fie cunoscut dacă nu este publicat într-o revistă în engleză, bine cotată. Pe de altă parte, cultura umanistă naţională nu există cu adevărat decât în limba natală.
   Lucrează într-un domeniu care ţi se potriveşte.Pentru un tânăr ajuns într-un grup, ca străin, este esenţial ca acesta să câştige un credit şi să dobândească o reputaţie. Dacă lucrul său şi el însuşi vor rămâne în anonimat, se impune să se întoarcă acasă sau să găsească o soluţie.
   Găseşte şi cultivă adevărata ta pasiune. În pofida multora, autorul este convins că o descoperire poate fi importantă, chiar dacă nu va beneficia de o recunoaştere imediată. Mai importante rămânând entuziasmul, energia şi pasiunea cu care tânărul se implică. Iar într-o zi, uneori foarte târziu, poate veni şi recompensa.
   Concentrează-te şi nu fi un diletant. Mulţi cercetători identifică domenii pentru care le-ar fi necesare mai multe vieţi. Chiar cei străluciţi, mergând de la un subiect la altul, reuşesc foarte puţin.
   Fii selectiv în lucrul tău. Fiecare este diferit şi, indiferent de mediu, trebuie să îşi exprime personalitatea proprie şi deprinderile/capacitatea de lucru. Dacă în compania colegilor tânărul este stimulat prin discuţii şi aderenţa la aceleaşi valori, viaţa sa va fi satisfăcătoare.
   Preţuieşte datele şi învaţă să vezi şi ce este chiar sub nasul tău. Finalmente, ştiinţa se bazează pe date, iar cercetătorul trebuie să „citească“ valoarea reală a acestora. Şi, prin aceasta, sensul adevărului. O minte deschisă este pregătită să vadă şi dincolo de aceste date, obţinute adesea cu o aparatură sofisticată, revenind şi la observaţia directă a fenomenului.
   Gândeşte dincolo de tipare. Mintea lucrează pe căi stranii, iar uneori, în procesele normale de gândire, cercetătorul poate fi ajutat de un scurtcircuit sau un „bypass“. Sunt mai frecvente decât ne putem imagina cazurile în care unele mari descoperiri s-au născut în cele mai diverse situaţii, unele anecdotice, în afara tiparelor riguroase.
   Discută şi cu alţii. Cea mai bună ilustrare a acestei recomandări este cartea lui James D. Watson, intitulată „The Double Helix“ (apărută şi în română, cu titlul „Elicea vieţii“), lectură obligatorie pentru tinerii cercetători.
   Spune adevărul. Condiţie absolută în cercetarea ştiinţifică, abaterile de la etică (diverse) distrugând cariere.
   Fii generos şi civilizat. Deşi competiţia în ştiinţă este acerbă, generozitatea este posibilă, apreciată chiar şi de adversari.
   Fii persistent şi tenace, dar pregătit şi pentru eşec. Un cercetător lipsit de tenacitate şi persuasiune riscă să se excludă singur din comunitatea ştiinţifică.
  Timpul tău este preţios. În afara lucrului propriu-zis, cercetătorul trebuie să fie prezent la reuniuni dintre cele mai diverse. Noroc că în criza de timp mai apare şi turismul de congrese.
   Evită funcţiile administrative importante. Acestea sunt mari consumatoare de timp şi energie, deşi unora nu le displac. Ar fi bine ca amatorii de şefie să îşi amâne impulsurile după consacrarea ştiinţifică.
   Ai grijă de tine şi trăieşte timp îndelungat. O viaţă în care să fie evitate multele pericole din această lume, care scurtează sau distrug viaţa.
   Amuză-te, poartă-te ca un câştigător. Un înţelept anonim scria: „Un optimist este cineva care gândeşte că viitorul este incert“.
   Închei cu speranţa că, într-o zi, cartea lui Peter Doherty va fi tradusă şi în limba română.


 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC