Ştii că se întâmplă ceva important atunci
când unul dintre cele mai mari ziare americane publică un editorial. Spre
deosebire de România, astfel de editoriale nu reprezintă poziţia unui singur
om, ci a întregii redacţii, având în spate zeci de ore de cercetare şi
interviuri. Luni, editorialul de pe prima pagină din Washington Post îşi avertiza publicul în privinţa unor înţelegeri
ilegale între producătorii de medicamente, în defavoarea pacienţilor. Producătorul
care deţine licenţa pentru un anumit medicament obişnuieşte să plătească sume
importante companiilor farmaceutice care produc generice, pentru ca acestea să-şi
întârzie intrarea pe piaţă. În acest fel, ambii actori farma au de câştigat: deţinătorul
licenţei îşi menţine monopolul pe piaţă şi profitul, producătorii de generice
fac bani fără să mişte un deget. Cei care pierd sunt pacienţii, lipsiţi de
posibilitatea de a cumpăra alternativele ieftine şi la fel de eficiente ale
medicamentului original. Exemplul particular oferit de ziarul american este al
medicamentului AndroGel, al cărui caz
este judecat în prezent de Curtea Supremă a Statelor Unite.
Revista Lancet
a lansat o serie de şapte studii care examinează starea sănătăţii în Europa.
Câteva dintre constatările care nu surprind: diferenţele dintre speranţa de viaţă
în vestul Europei faţă de est s-au mărit comparativ cu ecartul de acum 40 de
ani; creşterea numărului de imigranţi în Europa fără introducerea unor politici
de sănătate adaptate la noua situaţie va ridica noi probleme de sănătate publică;
criza economică afectează negativ sănătatea mintală şi ar trebui ca specialiştii
din domeniu să semnaleze mai decis această problemă. Nouă este însă concluzia
lucrării care studiază influenţa legislaţiei europene în domeniul sănătăţii
asupra celor naţionale. Studiul din Lancet
susţine că această influenţă este „substanţială“ şi se exercită prin legislaţia
privitoare la aparatura medicală, medicamente, recunoaşterea calificării
profesionale, mobilitatea transfrontalieră a pacienţilor şi politicile
privitoare la tutun şi alcool. Comisia Europeană pregăteşte în prezent
revizuirea unor directive referitoare la mobilitatea profesională şi transparenţa
preţurilor medicamentelor.
Asistentele medicale care posedă un masterat
ar putea lucra independent în Statele Unite, fără a mai avea nevoie de
supervizarea unui doctor. Propunerea legislativă a trecut deja în 16 state
americane şi se fac eforturi ca numărul acestora să fie crescut la 30. Deja
peste 6.000 de asistente medicale au cabinete de practică medicală, unde
prescriu medicamente şi interpretează diverse analize fără supervizarea unui
medic. Tarifele sunt mult sub cele practicate de medici – aproximativ 50 de
dolari pentru un consult. Iniţiativa este sprijinită deja de organizaţiile
religioase şi sociale, de organizaţiile pacienţilor, dar mai ales de către
Institutul de Medicină al Academiei Naţionale de Ştiinţe din SUA. Mai multe
asociaţii ale medicilor se opun acestei măsuri, dar, începând din 2014, legea
va obliga companiile de asigurări să ramburseze asistentelor medicale aceeaşi
sumă ca medicilor, atunci când efectuează acelaşi serviciu medical.
Peste o sută de medici sirieni suspectaţi de
guvernul lui Bashar al-Assad că ar trata răniţii insurgenţilor au fost ucişi şi
alte câteva sute au fost daţi dispăruţi în cei doi ani de la începerea războiului
civil din Siria. Datele sunt oferite de familii ale medicilor şi de opoziţie.
Organizaţiile independente acuză însă ambele tabere implicate în conflict că
vânarea medicilor ar fi o strategie deliberată, de slăbire a forţelor
adversarului. Spitale au fost atacate, guvernul şi rebelii au limitat accesul
în clinici doar pentru susţinătorii lor, iar „structurile medicale au devenit ţinte
militare“, conform unui raport publicat de Médecins
Sans Frontières. În Alep, unul dintre oraşele cele mai lovite de războiul
civil, s-au închis jumătate din spitale şi au mai rămas doar 35 din cei 2.000
de medici care lucrau odată în oraş.
