Acasă » ACTUALITATE » Știri
Învăţămintele unui studiu: competiţia rămâne deschisă
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN
miercuri, 29 mai 2013
Dr. Dana FĂRCĂŞANU
miercuri, 29 mai 2013
Dr. Ioana DĂRĂMUŞ
miercuri, 29 mai 2013
Conf. dr. Florentina FURTUNESCU
miercuri, 29 mai 2013
Dr. Roxana NEMEŞ
miercuri, 29 mai 2013
Dr. Elena DRĂGAN
miercuri, 29 mai 2013
Dr. Bogdan PĂUNESCU
miercuri, 29 mai 2013
La
13 mai 2013, au fost anunţate oficial rezultatele primei anchete de prevalenţă
a BPOC, care a combinat, în premieră, chestionarul cu spirometria. Studiul a
avut o serie de elemente în subsidiar, care au permis concluzii pe măsură şi
mai ales învăţăminte utile pentru sistemul românesc de asistenţă a acestei
categorii de pacienţi cu BPOC; a acoperit peste 9.000 de persoane alese,
acestea constituind un eşantion probabilistic, stratificat, stadial, cu
stratificare în primul stadiu 
în funcţie de: aria culturală (18 arii culturale)
şi tipul localităţii. Prin aplicarea în prima treaptă a anchetei a unui
chestionar, s-a reuşit identificarea a 4.930 de persoane cu risc de BPOC sau
chiar posibil bolnave. S-a trecut apoi la faza de spirometrie – 5.960 de
spirometrii, la 1.646 de respondenţi.
în funcţie de: aria culturală (18 arii culturale)
şi tipul localităţii. Prin aplicarea în prima treaptă a anchetei a unui
chestionar, s-a reuşit identificarea a 4.930 de persoane cu risc de BPOC sau
chiar posibil bolnave. S-a trecut apoi la faza de spirometrie – 5.960 de
spirometrii, la 1.646 de respondenţi. Primele
date demonstrează, analizând prevalenţa declarată a problemelor respiratorii (fig. 1), că 51% din cei chestionaţi
erau apreciaţi la risc pentru BPOC şi 46% aveau cel puţin trei factori de risc
asociaţi. Doar 19% fuseseră diagnosticaţi anterior cu bronşită, emfizem sau
astm. Este o confirmare a faptului că această boală este puternic
subdiagnosticată, iar termenul de BPOC, la nivelul actual de educaţie al populaţiei,
nu spune mare lucru. Din cei cu diagnosticul deja pus, majoritatea apreciază că
au o formă „uşoară“ (51%); 23% o apreciază ca „moderată“, iar doar 5% o
consideră gravă. Se poate astfel uşor observa tendinţa de a subevalua
gravitatea bolii, dacă este lăsată la latitudinea pacientului. Tot la capitolul
relaţie şi monitorizare de către medic, ancheta a relevat două elemente
importante: 61% sunt văzuţi cu regularitate de medici şi majoritatea (60%) de către
medicul de familie; doar 27% ajung la pneumolog. Extrem de puţini bolnavi sunt
văzuţi de medicii specialişti pneumologi. Un alt element care poate atrage un
val de reflecţii este accesul la spirometrie. Dintre persoanele la risc, extrem
de puţine (17%) au făcut o spirometrie pe parcursul vieţii, majoritatea
acestora fiind cu venituri mari. Aceste rezultate demonstrează că
accesibilitatea la spirometrie – o investigaţie care, în România, încă nu are
reputaţia electrocardiogramei – este foarte redusă şi ne reconfirmă că
Societatea Română de Pneumologie, când a ales să organizeze campanii gratuite
prelungite de spirometrie de Ziua astmului sau de Ziua BPOC, a venit pe bună
dreptate în întâmpinarea acestor categorii de pacienţi, acordând şanse egale de
diagnostic şi monitorizare şi celor cu venituri reduse. La fel de îngrijorător
ni se pare şi cuvertura de doar 16%, la capitolul vaccinare antigripală a acestor
grupe cu risc de BPOC. Se explică astfel o parte din rezistenţa populaţiei la
ideea de vaccinuri, dar şi lipsa de pregătire în zona educaţiei şi acceptanţei
acestora din partea medicilor.
Ancheta
explică şi cauzele de instalare şi frecvenţa factorilor declanşatori. Astfel,
55% au fumat minimum un an, 37% au fost expuşi la fumatul pasiv zilnic acasă şi
foarte mulţi (45%) au fost expuşi în copilărie. La investigaţia spirometrică,
23% aveau o disfuncţie obstructivă, mai frecvent bărbaţii (31%) şi în creştere
de la 40 de ani la mai mult de 60 de ani, de la 15 la 29%. Fumatul era prezent
la această categorie de pacienţi la risc la 77% din bărbaţi şi 45% din femei
(se demonstrează că prevalenţa tabagismului este mai mare la sexul masculin, cu
consecinţe la distanţă legate de prevalenţa bolii). În final, prevalenţa BPOC
la populaţia peste 40 de ani a fost de 25% la bărbaţi şi de 8% la femei, cu o
creştere vizibilă la populaţia peste 60 de ani, unde ajunge la 20% (fig. 2).
Competiţia între rural şi
urban, la bărbaţi, este deschisă (fig. 3).
Învăţămintele: când un bărbat din patru peste 40 de ani are BPOC şi acest fapt
se agravează cu progresia în vârstă, se impun măsuri decisive şi radicale în
domeniul profilaxiei secundare şi terţiare din această afecţiune şi mai ales pe
zona prevenţiei debutului ca fumător la copii şi adolescenţi.
Competiţia între rural şi
urban, la bărbaţi, este deschisă (fig. 3).
Învăţămintele: când un bărbat din patru peste 40 de ani are BPOC şi acest fapt
se agravează cu progresia în vârstă, se impun măsuri decisive şi radicale în
domeniul profilaxiei secundare şi terţiare din această afecţiune şi mai ales pe
zona prevenţiei debutului ca fumător la copii şi adolescenţi. Pe
baza evaluărilor din acest studiu, avem şi o estimare per populaţie a bolii, de
8,13%. Toate acestea reconfirmă, pe bună dreptate, că şi România este în rândul
ţărilor cu prevalenţă 
ridicată a bolii şi că pe viitor ne putem aştepta la
presiuni serioase asupra sistemului, din partea acestei afecţiuni. Ancheta
noastră se constituie în final într-un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătăţii
şi Casa de Asigurări, demonstrând că în România nu doar bolile cardiovasculare
sau cancerul pulmonar vin puternic din urmă şi că, în mod egal, competiţia este
deschisă şi cu bolile obstructive cronice.
ridicată a bolii şi că pe viitor ne putem aştepta la
presiuni serioase asupra sistemului, din partea acestei afecţiuni. Ancheta
noastră se constituie în final într-un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătăţii
şi Casa de Asigurări, demonstrând că în România nu doar bolile cardiovasculare
sau cancerul pulmonar vin puternic din urmă şi că, în mod egal, competiţia este
deschisă şi cu bolile obstructive cronice.
