În Ucraina, timpul mediu în care ambulanța ajunge la pacient este de 40 de minute, ceea ce face ca accidentele să fie a treia cauză de deces în fostul stat sovietic. Prin contrast, timpul mediu în care ajunge la locul accidentului un echipaj de poliție variază între cinci și zece minute. „Dacă polițiștii ar avea echipamente de telemedicină și ar fi instruiți să acorde răniților primul ajutor, multe vieți ar putea fi astfel salvate“, crede medicul Olga Bogomoleț, președinta comisiei pentru sănătate din parlamentul ucrainean. Telemedicina în situații de urgență a fost, de altfel, subiectul unei întâlniri organizate recent la Kiev de NATO, prin intermediul programului de știință pentru pace și securitate. Directorul programului NATO de telemedicină este Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul român al Afacerilor Interne și șeful departamentului pentru situații de urgență. El conduce, de altfel, echipa de experți din România, SUA, Finlanda, Republica Moldova și Ucraina, care lucrează la proiectul ucrainean de telemedicină, al cărui scop este de a îmbunătăți accesul pacienților la serviciile de sănătate și de a crește ratele de supraviețuire în situații de urgență. Pe lângă expertiză, NATO furnizează echipamente avansate și instruirea personalului. Sistemul va fi utilizat deopotrivă în scopuri civile și militare, după cum precizează un comunicat al organizației transatlantice. Sistemul a fost deja testat live în septembrie 2015, în cadrul unui exercițiu militar NATO desfășurat în Ucraina.

     La sfârșitul acestei luni, Chile va scoate în afara legii ouăle cu surprize și va interzice asocierea jucăriilor cu meniurile fast-food („Happy Meal“ al celor de la McDonalds va fi mai puțin fericit). Măsura e cuprinsă într-o lege nouă, menită să combată obezitatea și morbiditatea asociată, mai ales la copii. După cum scrie ziarul The Argentina Independent, unul din trei copii chilieni cu vârsta sub 6 ani este obez. Legea nu doar elimină jocurile și jucăriile din alimentele nesănătoase, ci impune totodată și reguli stricte pentru etichetarea alimentelor bogate în sare, zahăr și grăsimi saturate sau cu un conținut caloric ridicat. Acestea nu vor mai putea să fie vândute în unitățile de învățământ, iar publicitatea pentru astfel de alimente nu va mai avea voie să țintească publicul cu vârsta sub 14 ani. Dr. Tito Pizarro, șeful departamentului de politici publice din ministerul chilian al sănătății, a nominalizat, într-un interviu, câteva produse care nu vor mai putea fi comercializate, conform legii. Astfel, oul Kinder va dispărea cu totul de pe piață, în vreme ce Happy Meal nu va mai putea fi un „cârlig“ comercial pentru atragerea publicului foarte tânăr. „Are un conținut excesiv de sare, zahăr și grăsimi saturate“, a explicat medicul specializat în pediatrie și nutriție.

     Tot pentru a promova un stil de viață sănătos, ministerul portughez al sănătății și-a anunțat intenția de a interzice vânzarea prin intermediul automatelor a chipsurilor și a dulciurilor de tipul ciocolatei și prăjiturilor. Deși lista inițială nu includea și băuturile carbonatate dulci, este de așteptat ca și acestea să fie incluse printre produsele care nu vor mai putea fi cumpărate de la automate. Portugal News Online publică și o altă informație din aceeași linie, anume lansarea strategiei naționale de activitate fizică de către directoratul general pentru sănătate. Sedentarismul este unul dintre factorii principali de risc pentru bolile cronice netransmisibile – în special boli cardio- și neurovasculare și obezitate. Portughezii sunt sfătuiți, indiferent de vârstă, să efectueze cel puțin zece minute de activitate fizică în fiecare zi. Schimbări aparent mărunte în rutina zilnică, precum urcatul pe scări și nu cu ascensorul, pot avea beneficii importante asupra sănătății, pe termen lung.

     Reproducerea asistată a devenit o afacere profitabilă în Republica Cehă, după cum scrie agenția de știri ČTK. În micul stat central-european sunt aproximativ 40 de centre de medicină reproductivă care realizează în total, într-un an, în jur de 30.000 de proceduri. Cehia (ca și alte țări europene) se confruntă cu o creștere a vârstei medii a mamei la prima naștere, de la 23 de ani în 1989, la 30 de ani în prezent. Costul procedurii de fertilizare in vitro (aproximativ 1.000 de euro pentru cetățenii europeni, 1.500 pentru cetățenii extracomunitari) este acoperit de companiile de asigurare pentru femeile cu vârsta sub 39 de ani. Se estimează că, anual, în jur de 150 de milioane de euro alimentează activitatea centrelor de medicina reproducerii din Cehia.

Parisul riscă să devină un „deșert“ medical, scrie cotidianul 20 minutes. În vreme ce numărul medicilor generaliști a scăzut cu 8,4% în ultimul deceniu în întreaga Franță, conform datelor comunicate de Ordinul național al medicilor, zona capitalei a fost mult mai sever afectată, aici numărul generaliștilor scăzând cu 25%. Principala explicație este dată de prețurile mari plătite pentru chiria spațiului în care funcționează acești medici. Costurile cu cabinetul sunt cele mai mari din țară, dar tarifele pentru consultații sunt aceleași oriunde în Franța. Așa se face că medicii care vor să practice la Paris se orientează mai degrabă către specialități care le permit să practice în spital. Primăria pariziană a lansat, de altfel, un plan de remediere a situației actuale, oferindu-le tinerilor medici un plan de ajutor pentru a se instala în capitală, cu chirii reduse și chiar o primă de instalare de până la 15.000 de euro. Proiecțiile Ordinului medicilor nu sunt deloc optimiste: o ameliorare nu se va produce mai devreme de 2025.

     Cotidianul belgian de limbă franceză La Dernière Heure a dedicat de curând un amplu dosar situației imigrației medicale. În 2012, din 44.741 de medici înregistrați în Belgia, 5.326 (adică aproape 12%) proveneau din străinătate. Cei mai mulți dintre ei au venit din țările limitrofe: Franța (1.142), Olanda (960) sau Luxemburg (179). Și medicii români sunt foarte mulți în micul regat: 505.

     Medicii chinezi ar putea fi, în viitorul apropiat, încurajați să își găsească și un al doilea serviciu, pe lângă cel din spitalele de stat. Motivul, după cum explică un articol publicat de portalul Asia One, nu este atât grija pentru medici sau pentru pacienți, cât dificultatea de a dezvolta un sector medical privat. În prezent, cei mai buni medici chinezi sunt angajați în spitalele de stat și au nevoie de acordul scris al conducerii spitalelor pentru a putea practica și în altă parte. Cu alte cuvinte, medicii „aparțin“ unui spital anume, statut consfințit și prin autorizația de practică eliberată de autorități. De la finalul anului trecut, medicilor li s-a permis să practice în mai multe locuri, cu condiția să informeze angajatorul principal (spitalul de stat). Schimbarea este forțată însă de intrarea pe piața chineză a unor operatori privați de servicii de sănătate, adresate mai ales chinezilor înstăriți, dar care nu pot angaja, după reglementările actuale, pe cei mai buni specialiști, deoarece respectivii lucrează deja în spitalele de stat.