Peste
un milion de români prezintă simptome asociate astmului bronşic, a cărui
prevalenţă este într-o continuă creştere. În 2011, numărul persoanelor
diagnosticate cu această boală cronică ajunsese la 23.552, în creştere cu 12%
faţă de anul 2009. La copil, vorbim de o prevalenţă mult mai mare decât la
adult, deoarece astmul se asociază adesea şi cu rinita alergică. În prezent,
statisticile arată că 6,4% din copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 14 ani
sunt diagnosticaţi cu astm. Mai mult, există şi foarte mulţi care trăiesc cu
boala fără să ştie, pentru că diagnosticul este mai greu de pus dacă pacientul
prezintă simptome atipice.
Numărul
cazurilor de astm a crescut mult în ultimii 20 de ani din cauza modificării
stilului de viaţă. În opinia preşedintelui Societăţii Române de Alergologie şi
Imunologie Clinică, prof. dr. Diana Deleanu, există un cumul de factori care
stau la baza acestei creşteri: în general, copiii trăiesc mai mult în casă decât
în exterior, factorii infecţioşi, care influenţează încă de la naştere sistemul
imunitar, dar şi factorii de poluare, care afectează nu numai organismul uman,
ci şi alergenii, făcându-i mai agresivi.
Astmul
pune o presiune atât pe medici, pe pacienţi, cât şi pe sistemul medical, prin
costurile generate. O treime din costurile directe sunt cauzate de urgenţe,
spitalizări şi decese, din care 22% reprezintă costurile medii ale consultaţiilor,
37% sunt costuri asociate medicaţiei (în
special terapii de criză), 20–25% – spitalizarea, iar 15% sunt costuri produse
de comorbidităţi, transport de urgenţă sau îngrijiri la domiciliu. La acestea
se adaugă şi costurile indirecte, care reprezintă 50% din totalul costurilor
aferente bolii. De ce apare această presiune financiară, în condiţiile în care
boala poate fi stabilizată? Pentru că astmul nu este controlat, pacientul nu
este suficient informat, iar medicul nu dispune de timpul necesar pentru a-şi
educa şi îndruma toţi pacienţii. „Într-o consultaţie de 20–30 de minute ai
foarte multe de comunicat medical şi uneori ai şi misiunea dificilă de a
familiariza pacientul cu noţiuni elementare despre boală, cu ceea ce trebuie să
evite, cu limitările bolii şi cu beneficiile unei medicaţii acceptate pe termen
lung“, explică prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de
Pneumologie.
Pacienţii
trebuie să înţeleagă că tratamentul e pe viaţă
Boala
scapă de sub control din momentul în care pacientul decide să-şi întrerupă
tratamentul. De multe ori, pacienţii cred că boala se vindecă după câteva luni
de tratament şi prin urmare, întrerup medicaţia, se simt mai bine şi nu mai
merg nici la controalele medicale. Total greşit. Simptomatologia bolii revine
mult mai agresiv, iar medicii trebuie să prescrie o medicaţie mai puternică.
Pacientul trebuie să înţeleagă că odată ce a început tratamentul, acesta
trebuie urmat toată viaţa.
În
România nu există date privind aderenţa pacienţilor astmatici la tratament, însă
în studiile din literatura de specialitate este precizat că în ţări cu tradiţie
în educarea pacienţilor, aderenţa nu depăşeşte 45–50% (ex. Marea Britanie). „Când
vorbim de complianţă la tratament, există diferenţe în funcţie de categoriile
de vârstă, iar grupa cea mai dificil de convins să nu renunţe la tratament o
reprezintă adolescenţii. Aceştia au tendinţa de a-şi nega boala şi nu vor să
fie dependenţi de medicamente“, explică prof. dr. Diana Deleanu.
Un nou instrument de
control
În
mod clar există un deficit de educaţie. Pentru a-l acoperi, medicii alergologi şi
cei pneumologi şi-au unit forţele şi au lansat kitul de asistenţă a bolnavului
cu astm, un instrument util pacienţilor pentru înţelegerea, controlul şi
tratarea afecţiunii. Pachetul cuprinde „Jurnalul pacientului adult cu astm“ şi
„Jurnalul copilului cu astm“, atât în format tipărit, cât şi digital (pentru
web, telefon, tabletă). Jurnalul are 84 de pagini cu informaţii despre boală,
simptome, factori predispozanţi, lista de analize şi investigaţii necesare,
tipuri de tratament recomandate, precum şi un ghid pentru toată gama de
dispozitive necesare în administrarea terapiei. De asemenea, jurnalul conţine şi
testul ACT, util în autoevaluarea nivelului de control asupra bolii, care este
recomandat să fie făcut prima dată sub îndrumarea
medicilor.
Cele
două jurnale vor fi tipărite, în primă fază, în 5.000 de exemplare şi vor fi împărţite
pacienţilor din toată ţara prin intermeniul medicilor pneumologi şi alergologi.
Totodată, ambele instrumente vor fi disponibile şi online, pe site-ul
www.jurnalulpacientului.ro.
