Premierul Dacian Cioloș a ales UMF „Iuliu
Hațieganu“ Cluj-Napoca pentru deschiderea anului universitar. O alegere
inspirată pot spune, atât timp cât mediciniștii clujeni nu prea au avut parte
de asemenea întâlniri de grad zero. Trei au fost punctele abordate de el, cu
trimiteri la ceea ce se întâmplă în cotidianul nostru, marcat de „breaking
news“ aproape continuu, în care cadrele medicale sunt tot mai acuzate de te
miri ce.
Dacian Cioloș este un om politic de ale
cărui bune intenții nu ne îndoim, dar discursul său nu a abordat de exemplu,
salariile cadrelor medicale sau ale celorlalte categorii profesionale din
sistemul de sănătate. Nu a abordat nici deblocarea de posturi, găsirea de
fonduri pentru plata gărzilor, sau pentru ridicarea noilor centre medicale.
Între timp, multe cadre medicale vor părăsi România, își vor găsi de lucru
peste hotare, cei de acasă rămânând cu promisiuni, vorbe frumoase fără
acoperire. Puteau fi subiecte care să-i motiveze pe studenți să nu mai ia în
calcul emigrarea.
În momentul în care vor ajunge
să profeseze, le-a spus premierul, să fie în măsură ca prin contribuția lor să
se recâștige încrederea în sistemul de sănătate, ceea ce presupune, în primul
rând, onestitate, verticalitate, curajul de a spune lucrurilor pe nume: „Cred
că nu trebuie lăsată presiunea publică să umbrească lucrurile bune care se fac
în sistemul medical și de sănătate din România (...), dar, în același timp,
împreună să identificăm problemele, să avem curajul să vorbim despre ele și să
putem găsi soluții“.
Există un paradox pe care va trebui să-l
rezolvăm, a continuat Cioloș, România are școli de medicină de elită, însă
domeniul medical și de farmacie se confruntă cu probleme care trenează de ani
buni: „Nu putem rezolva toate problemele într-un an, dar este important să fim
conștienți de ele“. Este nevoie de măsuri drastice, de asemenea, în formarea
doctorală, pentru a nu compromite ceea ce se face bun. „Cu această problemă a
plagiaților, imaginea sistemului doctoral din România riscă să fie afectată în
Europa și în lume“, a arătat acesta, atenționând că nu este nevoie de o fabrică
de diplome pentru a avea spor la salariu sau pentru a putea promova. Formarea
doctorală trebuie să fie una de elită. Este vorba de cercetare, de a aduce idei
noi: „Nu o lege poate defini ce este plagiat sau nu, ci cei care lucrează în
cercetare, cei care au făcut o lucrare de doctorat și care știu ce înseamnă a produce
ceva nou și a face știința să avanseze“.
Este important să avem o abordare frontală
legată de aceste riscuri de plagiat, a continuat premierul, și să trecem la o
reevaluare a școlilor doctorale astfel încât să eliminăm orice suspiciuni
asupra școlilor doctorale, să facem o separare clară între școlile doctorale
care produc știință și cele care produc diplome de doctorat pe bandă rulantă.
Cuvinte frumoase și... cam atât!