Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

La zi, în România

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN joi, 25 octombrie 2012

Infecţia cu VHC

 

   Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), sub egida comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a organizat miercuri, 10 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului, o dezbatere cu tema: „Hepatita C – o problemă de sănătate publică în România“.
   Un studiu efectuat pe cca 2.000 de persoane cu vârsta până la 82 de ani, din medii de activitate diferite, a demonstrat că rata cea mai mare de îmbolnăvire se înregistrează la personalul medical şi la orfani, iar cel mai puţin afectaţi ar fi copiii până în 16 ani şi femeile însărcinate. Cele mai multe cazuri de infecţie au fost depistate în Transilvania, urmată de Muntenia, Moldova şi Banat. Un alt studiu, efectuat în urmă cu câţiva ani în Transilvania, Muntenia şi Moldova, pe aproximativ 16.000 de subiecţi, a fost prezentat, la vremea respectivă, şi în „Viaţa medicală“. Rezultatele de atunci au relevat în Muntenia o prevalenţă de 3,35% a infecţiei cu virus hepatitic C, 4,25% în Moldova, iar în Transilvania şi Banat 2,63%. Media naţională a fost de 3,23%, cu o rată a îmbolnăvirilor mai mare în mediul rural.
   În prezent, în ţara noastră, riscul infecţiei cu VHC este mai scăzut la bărbaţi decât la femei. Acest lucru poate fi explicat prin avorturile ilegale efectuate în perioada comunistă. Din punct de vedere etnic, cele mai afectate grupuri sunt turco-tătarii şi romii. Nivelul de educaţie este un factor protector faţă de infecţia cu VHC: cei fără studii sau doar cu studii elementare sunt mai predispuşi la contractarea infecţiei, în comparaţie cu cei cu studii liceale, postliceale sau universitare. Desigur, sunt mult mai predispuşi la infecţia cu VHC cei care au avut cazuri de infecţie în familie, cei care folosesc droguri injectabile, cei care au suferit transfuzii de sânge, intervenţii chirurgicale sau spitalizări.
   Conform estimărilor, în perioada 2010–2030, se va putea observa o scădere a numărului total de persoane infectate cu VHC, însoţită de o creştere a prevalenţei hepatitelor cronice, cirozelor hepatice şi cancerului hepatic, dar şi a deceselor prin boli hepatice consecutive infecţiei cu VHC.
   În cadrul dezbaterii de la Bucureşti au luat cuvântul Vasile Barbu, preşedintele ANPP, conf. dr. Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Achim Kautz, vicepreşedinte al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, dr. Lucian Negreanu, preşedintele Comisiei CNAS de aprobare a terapiei antivirale, conf. dr. Liana Gheorghe, de la Centrul pentru boli digestive şi transplant hepatic din Institutul Clinic Fundeni, dr. Doru Bădescu, preşedintele CNAS, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, preşedintele Comisiei MS de boli infecţioase şi managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ Bucureşti, Nicoleta Iacob, reprezentanta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, şi medicul scoţian Stephen Barclay (Glasgow).

Gripa

 

   La forumul naţional „Stop Gripa“, desfăşurat la 16 octombrie a.c., dl prof. dr. Miron Bogdan, preşedintele comisiei consultative de pneumologie din MS, a vorbit despre situaţia vaccinării antigripale la personalul medico-sanitar. Deşi profesia implică un risc de gripă de trei-patru ori mai mare decât în restul populaţiei, complianţa la imunizare nu depăşeşte cu mult jumătatea persoanelor în halat alb. Dintre cauzele identificate de vorbitor, amintim informarea incompletă şi limitată, teama de efecte secundare, interpretările personale privind eficacitatea vaccinului, subevaluarea virulenţei gripei, confuzia cu alte infecţii respiratorii şi, nu în ultimul rând, mentalitatea de tip „superman“.
   Dna dr. Oana Falup-Pecurariu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov) a vorbit apoi despre gripă şi istoria endemiilor celebre. La rândul său, dl dr. Victor Olsavszki, reprezentantul OMS pentru România, a descris cele două mari pandemii ale începutului de secol 21, care au schimbat soarta omenirii şi au avut un impact economic devastator. Dl dr. Viorel Alexandrescu, de la INCDMI Cantacuzino, a prezentat impactul grupei, alături de aspecte privind siguranţa vaccinului şi performanţei acestuia.
   Au urmat la cuvânt dnii dr. David Fedson, fost profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Virginia (SUA), care a discutat despre vaccinarea antigripală, şi conf. dr. Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care a susţinut necesitatea de a se schimba strategia programului de vaccinare, motivând populaţia să se vaccineze. Prof. dr. Zoltan Kalo, directorul Centrului de cercetare în domeniul economiei sanitare din cadrul Universităţii „Eötvös Loránd“ din Budapesta, s-a axat pe vaccinarea vârstnicilor, întrebându-se care este beneficiul obţinut în diminuarea cheltuielilor de sănătate.
   Dna dr. Adriana Pistol, directoarea Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, a detaliat modul în care funcţionează sistemul santinelă de supraveghere a infecţiilor acute respiratorii şi a gripei în România (care include medicii de familie). La noi, operează şi un sistem de supraveghere exhaustiv (prin raportare). Din păcate, gradul de acoperire vaccinală este redus. De la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ Bucureşti, dnele conf. dr. Monica Luminos şi conf. dr. Victoria Aramă au prezentat cazuri clinice de infecţii gripale la copil, respectiv necesitatea vaccinării gravidelor în orice trimestru de sarcină, risipind mai vechile reţineri ale obstetricienilor.
   Dl prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie, s-a referit la relaţia gripă – BPOC – astm bronşic, dar şi la faptul că un risc important pentru complicaţiile şi fatalitatea gripei îl reprezintă fumatul. La finalul reuniunii, s-a făcut auzită şi vocea medicilor de familie, prin dna dr. Valeria Herdea, care a subliniat importanţa activităţii acestora.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.