Newsflash
Știri

Legătura dintre hipotensiunea ortostatică și demenţă

de Dr. Mădălina Badea - aug. 28 2020
Legătura dintre hipotensiunea ortostatică și demenţă

Hipotensiunea ortostatică sistolică se asociază cu un risc mai mare de demenţă, independent de variabile demografice sau comorbidităţi.

Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a tensiunii arteriale sistolice de minimum 15 mmHg și a celei diastolice de minimum 7 mmHg la un minut de la ridicarea în ortostatism. Până la 30% dintre vârstnici prezintă variaţii posturale ale tensiunii arteriale (TA). Studii anterioare au indicat legătura dintre acestea și evenimentele cardiovasculare, dar efectul la nivel cognitiv nu era cunoscut, puţinele studii existente obţinând rezultate discordante.

Datele prospective obţinute din studiul Health ABC, publicat recent în revista Neurology, indică o primă asociere între modificările TA sistolice determinate de postură și demenţă. O diferenţă faţă de studii anterioare constă în perioada lungă de monitorizare a acestor pacienţi, TA fiind măsurată periodic, pe parcursul mai multor ani, diminuând astfel importanţa factorilor tranzitori.

Măsurarea variabilităţii posturale a TA pe parcursul anilor

În studiu au fost incluși 2.131 de participanţi cu vârsta între 70 și 79 de ani, fără deficit cognitiv sau limitare a mobilităţii la debutul studiului. Prezenţa hipotensiunii ortostatice a fost investigată la 1 an, 3 ani și 5 ani. Au fost efectuate două măsurători ale TA în clinostatism, după cinci minute de repaus, urmate de o măsurare a TA în ortostatism la un minut. S-a considerat că un pacient prezenta hipotensiune ortostatică dacă îndeplinea criteriile de diagnostic la cel puţin una dintre cele trei vizite. Pentru a evalua variabilitatea modificărilor posturale ale TA pe parcursul vizitelor, faţă de valorile index, s-a calculat la fiecare prezentare raportul dintre TA în clinostatism și cea în ortostatism la un minut.

Pentru evaluarea funcţiei cognitive s-a utilizat scala 3MS (Modified Mini-Mental Status Examination). Demenţa a fost definită prin prezenţa unei spitalizări având această afecţiune ca diagnostic primar sau secundar, prezenţa unui medicament specific în lista de tratament sau printr-un declin de cel puţin 1,5 deviaţii standard pe scala 3MS la vizite ulterioare faţă de momentul index.

Hipotensiunea ortostatică sistolică și variaţiile TA între vizite

Dintre cei incluși în studiu, 192 de subiecţi (9%) au avut hipotensiune ortostatică sistolică și 132 (6,2%) – diastolică. Dintre toţi participanţii, 462 (21,7%) au dezvoltat demenţă pe parcursul anilor. S-a obţinut o corelaţie semnificativă statistic între prezenţa hipotensiunii arteriale sistolice și apariţia tulburării cognitive, legătură care nu a putut fi explicată prin prezenţa anumitor factori demografici sau comorbidităţi. Vârsta, rasa, valoarea TA sistolice în clinostatism, statusul de fumător sau prezenţa unor afecţiuni precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala cerebrovasculară, nu s-au corelat cu apariţia hipotensiunii ortostatice și, implicit, cu riscul de demenţă.

Persoanele care aveau cea mai mare diferenţă între TA sistolică în clino- și ortostatism au avut cel mai mare risc de declin cognitiv. Se pare că, de asemenea, variaţiile posturale ale TA sistolice între vizitele de urmărire se corelează cu același risc.

Efectul hipoperfuziei la nivel cerebral

Există mai multe teorii privind motivul pentru care hipotensiunea ortostatică sistolică se corelează cu riscul de demenţă, dar mecanismul exact nu este încă dovedit. Una dintre acestea se referă la hipoperfuzia cerebrală tranzitorie și recurentă pe care aceste episoade o produc, conducând la hipoxie, inflamaţie și stres oxidativ la nivel cerebral. De asemenea, variaţiile presionale produc acţiunea forţelor de forfecare la nivelul peretelui vascular, cu leziuni endoteliale și afectarea mușchiului neted vascular.

Apariţia disfuncţiei microcirculatorii poate afecta eliminarea substanţelor neurotoxice și promova acumularea unor molecule cu rol dovedit în apariţia declinului cognitiv, precum amiloidul beta. Sunt necesare studii ulterioare care să utilizeze metode mai avansate de investigare a circulaţiei cerebrale, precum tehnici care evaluează insuficienţa capilară la modificările de postură.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe