Leziunile
cutanate cronice constituie o patologie complexă, cu etiologii diverse şi un
important impact economic, social, familial şi emoţional. Acestei problematici
i-a fost dedicată o conferinţă, organizată la 18 iunie a.c. de revista Politici de sănătate, la care au
participat medici de diverse specialităţi – dermatologi, chirurgi plasticieni,
diabetologi, medici de familie etc., dar şi asistenţi medicali şi alt personal
de specialitate.
În
deschiderea evenimentului, dr. Călin Alexandru, şeful Direcţiei de asistenţă
medicală şi politici publice din Ministerul Sănătăţii, a subliniat deficienţele
de finanţare în domeniu şi a exprimat intenţiile MS de a sprijini dezvoltarea
sistemului ambulatoriu şi a îngrijirilor la domiciliu, de a găsi formulele
organizatorice necesare pentru medicina paliativă şi asistenţa comunitară. MS
are un proiect amplu, în prezent în negociere cu Banca Mondială, pentru
dezvoltarea de astfel de centre, cu integrarea serviciilor medicale cu cele
sociale.
Dr. Daniela Vâlceanu, de la Şcoala Naţională
de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti,
a discutat despre evaluarea tehnologiilor medicale şi tratamentul leziunilor
cutanate cronice. Domeniu multidisciplinar din cadrul analizei politicilor de sănătate,
ce examinează aspectele medicale, economice, etice şi sociale ale diferitelor
intervenţii şi tehnologii medicale, evaluarea sprijină luarea deciziilor
manageriale şi clinice în domeniul sanitar, reprezentând o legătură între
cercetare şi luarea deciziilor, pentru a îmbunătăţi costul de oportunitate şi a
scădea costul crescut al unor decizii greşite. A fost subliniată importanţa
standardelor de calitate în domeniul îngrijirilor de sănătate. Un bun exemplu
îl constituie standardele de calitate NICE (National Institute for Health and
Care Excellence), ce sintetizează dovezile ştiinţifice privitoare la
eficacitate şi eficienţă, siguranţă, percepţia utilizatorilor, egalitatea de şanse
şi impactul costurilor; ele au o importanţă deosebită în sprijinirea
politicilor de sănătate şi sociale din Marea Britanie, centrate pe oferirea
celor mai bune rezultate posibile pentru persoanele ce folosesc aceste
servicii. Dintre aceste standarde, unele se referă la experienţa pacienţilor
adulţi în cadrul serviciilor de sănătate. În ceea ce priveşte managementul riscului
şi prevenirea ulcerelor cutanate de presiune, experţii de la Royal College of
Nursing din Londra au elaborat în 2003 un ghid clinic ce include bune practici
în domeniu şi folosirea tehnologiilor moderne la nivelul asistenţei medicale
primare şi secundare. Pentru persoanele la risc sau cu ulcer cutanat, sunt
necesare măsuri precum poziţionarea şi repoziţionarea, autoîngrijirea, nutriţia,
dispozitive de reducere a presiunii, saltea cu spumă cu specificaţie înaltă.
Îngrijirea centrată pe pacient este conceptul ce trebuie aplicat, indiferent de
afecţiune.
Dr.
Mircea Olteanu, preşedintele Asociaţiei Spitalelor din România, a luat în discuţie
calitatea şi siguranţa pacientului în spital şi necesitatea echipei
multidisciplinare pentru îngrijirea pacienţilor cu leziuni cutanate cronice.
Posibilele riscuri şi erori în managementul plăgilor cronice au fost trecute în
revistă de Cristian Dobre, vicepreşedinte al Asociaţiei Purtătorilor de Stomă
Cutanată din România. Dr. Silvia Condu a prezentat, din punctul de vedere al
specialistului în chirurgie cardiovasculară, ulcerele cronice în ischemia
periferică, insuficienţa venoasă şi limfedemul cronic.
Incidenţa
escarelor de decubit în unităţile ATI este aproximativ 10%, iar în unităţile de
cronici poate ajunge la 50%. Mai mult de 60% apar la persoane peste 70 de ani.
Reprezintă cauza de deces la 8% din paraplegici. Principiile şi tehnicile
chirurgicale în cazul diferitelor tipuri de escare – sacrate, ischiatice,
trohanteriene, îngrijirile postoperatorii au fost expuse de dr. Carmen Giuglea,
chirurg plastician. Asistenţii medicali au aflat de la colegele lor, Georgeta Păsărin
şi Eugenia Racheleanu, despre prevenţia, clasificarea şi îngrijirea ulcerului
de presiune, respectiv despre managementul escarelor de presiune. A fost
reiterată ideea că prevenţia este cel mai bun tratament. Sunt necesare şi la
noi ghiduri de bună practică în domeniu, precum cel al Grupului european de
studiu al ulcerelor de presiune.
În încheiere,
dr. Eugen Bleotu, a discutat despre locul şi rolul antibioticoterapiei topice şi
sistemice în îngrijirea plăgilor maligne. Prin controlul infecţiei, aceasta
determină un mai bun management al durerii, creşterea confortului psihosocial
(prin remiterea mirosului şi a exsudatului), creşterea independenţei pacienţilor
şi o mai bună calitate a vieţii.
