Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Mai multe societăţi ştiinţifice, o singură voce pentru combaterea HTA

Viața Medicală
Dr. D. C. joi, 10 noiembrie 2011
   Luni, 31 octombrie a.c., a fost organizată la Bucureşti o conferinţă de presă, cu ocazia semnării oficiale a declaraţiei de constituire a Alianţei Române de Combatere a Hipertensiunii Arteriale (ARCHA), fondată la iniţiativa Societăţii Române de Cardiologie (SRC).
   Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră de sănătate în România. În timp ce mortalitatea prin aceste boli a înregistrat în ultimii 20 de ani o tendinţă de scădere în ţările Europei de Vest şi Centrale, la noi tendinţa a fost diametral opusă. Din trei români, doi decedează prin boli cardiovasculare, iar unul din trei suferă de hipertensiune arterială. Infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale sunt cauze importante de morbiditate şi mortalitate în ţara noastră, cu consecinţe socioeconomice deloc neglijabile. Hipertensiunea arterială se numără printre principalii factori de risc, atât pentru infarctul de miocard, cât şi pentru accidentele vasculare cerebrale.
   La conferinţa de presă au participat conducătorii societăţilor semnatare ale actului de constituire ARCHA: conf. dr. Ioan Mircea Coman, preşedintele SRC, dr. Dan Deleanu, fost preşedinte SRC, prof. dr. Dragoş Vinereanu, vicepreşedinte SRC, prof. dr. Radu Lichiardopol, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, conf. dr. Gabriel Prada, preşedintele Societăţii Române de Gerontologie şi Geriatrie, prof. dr. Ioan Bruckner, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă, dr. Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie. La conferinţa de presă au fost invitaţi şi prof. dr. Mircea Cinteză, preşedintele grupului de lucru de HTA al SRC, şi conf. dr. Adriana Ilieşiu, fost secretar ştiinţific al SRC.
   În deschidere, dr. Dan Deleanu a subliniat că înfiinţarea ARCHA este consecinţa numărului mare de bolnavi hipertensivi din România şi că unul dintre obiectivele principale ale acestei alianţe este promovarea de acţiuni către autorităţile statului, pentru oprirea acestui flagel. Conf. dr. Ioan Mircea Coman a anunţat că „pornind de la aceste realităţi, Societatea Română de Cardiologie a iniţiat constituirea ARCHA, o alianţă alcătuită din şapte societăţi medicale cu preocupări în domeniul hipertensiunii arteriale, al cărei principal scop este promovarea excelenţei în domeniul diagnosticului şi tratamentului acestei afecţiuni, în vederea ameliorării stării de sănătate a populaţiei“, menţionând totodată că ARCHA este deschisă oricărei alte organizaţii sau societăţi cu preocupări în domeniul hipertensiunii arteriale.
   Prof. dr. Dragoş Vinereanu a reamintit faptul că, în România, unul din doi bărbaţi şi două femei din cinci cu vârsta peste 50 de ani suferă de hipertensiune arterială, cifre mai mari decât media europeană. HTA are consecinţe grave asupra a cel puţin trei organe importante: cord, creier, rinichi, ceea ce explică necesitatea abordării multidisciplinare a acestei patologii. În urmă cu trei ani, Ministerul Sănătăţii a demarat programul de prevenţie pentru bolile cardiovasculare, la iniţiativa Comisiei consultative de cardiologie, program care a beneficiat temporar de finanţare, în acest moment aceasta fiind suspendată, deşi există promisiuni din partea MS. Pentru început, obiectivele declarate ale ARCHA vizează roluri: educaţional, ştiinţific (studii epidemiologice), profesional (implementare de ghiduri, protocoale de diagnostic şi tratament), managerial (lobby la MS şi alte autorităţi ale statului) şi de reprezentare la nivel internaţional.
   Prof. dr. Ovidiu Băjenaru a completat tabloul patologic al HTA din punctul de vedere al medicilor neurologi, care luptă cu complicaţiile acesteia. „Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc pentru bolile cerebrovasculare, indiferent de natura lor – ischemică sau hemoragică. Să nu uităm un lucru, că, din păcate, la noi încă nu se discută suficient despre faptul că hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările cognitive, care culminează cu sindroamele demenţiale – fie ele vasculare, mixte sau boală Alzheimer. HTA este un factor major de risc pentru boala Alzheimer. Mai trebuie adăugat un lucru: dacă ne uităm peste statisticile OMS din ultimii ani, observăm că România s-a situat constant pe locurile 2, 3 sau 4 în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardio- şi neurovasculare. Din acest punct de vedere, este clar că neurologii români nu au cum să lipsească din această alianţă de combatere a hipertensiunii arteriale“. Profesorul Băjenaru a menţionat că accidentele vasculare cerebrale sunt de departe cea mai importantă cauză de invaliditate fizică şi mentală în populaţia adultă. Supravieţuirea şi calitatea vieţii acestor pacienţi sunt influenţate mai mult decât orice de HTA.
   Prof. dr. Radu Lichiardopol a evidenţiat asocierea frecventă dintre hipertensiune şi diabet. „Se spune că 60% din pacienţii cu diabet au hipertensiune şi 16% din bolnavii cu hipertensiune arterială au şi diabet. Conglomeratul de factori de risc cardiovasculari reprezentat de hipertensiune, dislipidemie, diabet, obezitate, rezistenţă la insulina, tulburări de coagulabilitate alterează sever calitatea vieţii şi durata ei. Eu văd în această alianţă oportunitatea pentru noi, ca societate, să ne unim eforturile în dorinţa de a trata corect pacientul cu diabet zaharat“.
   Conf. dr. Gabriel Prada a făcut referire la faptul că populaţia vârstnică din România este în creştere, vârstnicii fiind de cele mai multe ori defavorizaţi în privinţa tratamentului diverselor afecţiuni. „Constatăm, în ultimii ani, o creştere a prevalenţei persoanelor vârstnice în populaţia generală, în România. Dacă, în 1990, unul din zece oameni aveau peste 65 de ani, în 2008 s-a ajuns la unul din şapte, adică 15% din populaţie, ceea ce înseamnă o creştere destul de importantă. Acest lucru atrage după sine o serie de probleme, cum ar fi creşterea prevalenţei HTA, la vârstnici apărând efectele în timp ale acestei boli. Studiul SEPHAR a arătat că o mare parte din pacienţii hipertensivi nu sunt trataţi. La vârstnici intervin şi alţi factori care scad complianţa la tratament, socioeconomici şi cognitivi. De aceea, este foarte importantă colaborarea tuturor specialităţilor în tratarea hipertensiunii arteriale, pentru a preveni apariţia complicaţiilor pe termen lung“.
   Dr. Rodica Tănăsescu a subliniat faptul că HTA este atât boală, cât şi factor de risc pentru alte patologii, tratamentul hipertensiunii arteriale făcându-se toată viaţa, fără întrerupere. „Sunt necesare măsuri de educaţie a pacienţilor; dacă aceştia se vor prezenta mai des la control la medicul de familie şi vor respecta indicaţiile, specialiştii vor fi mai puţin împovăraţi. Hipertensiunea netratată la timp poate schimba dramatic viaţa unui pacient, conducând la handicapuri serioase. Este important ca specialiştii să îşi unească forţele pentru a trata corect această boală“.
   Prof. dr. Ion Bruckner a afirmat că medicina internă şi medicina de familie reprezintă primul contact al pacientului cu HTA. De asemenea, profesorul Bruckner consideră important ca din această alianţă să facă parte şi asociaţii de bolnavi, aşa cum se întâmplă în ţările vestice, unde aceste asociaţii au un cuvânt important. În cadrul congresului naţional de medicină internă din martie 2012, se intenţionează ca, împreună cu ARCHA, să se dedice o sesiune specială hipertensiunii arteriale, pentru a răspândi informaţii de actualitate în rândul masei de practicieni.
   În încheierea conferinţei de presă, toţi participanţii au fost de acord că în prevenţia, diagnosticul şi tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie implicată întreaga societate, educaţia sanitară trebuind să înceapă încă de la vârsta grădiniţei.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.