Luni, 31 octombrie a.c., a fost organizată
la Bucureşti o conferinţă de presă, cu ocazia semnării oficiale a declaraţiei
de constituire a Alianţei Române de
Combatere a Hipertensiunii Arteriale (ARCHA), fondată la iniţiativa Societăţii
Române de Cardiologie (SRC).
Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă
majoră de sănătate în România. În timp ce mortalitatea prin aceste boli a înregistrat
în ultimii 20 de ani o tendinţă de scădere în ţările Europei de Vest şi
Centrale, la noi tendinţa a fost diametral opusă. Din trei români, doi decedează
prin boli cardiovasculare, iar unul din trei suferă de hipertensiune arterială.
Infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale sunt cauze importante de
morbiditate şi mortalitate în ţara noastră, cu consecinţe socioeconomice deloc
neglijabile. Hipertensiunea arterială se numără printre principalii factori de
risc, atât pentru infarctul de miocard, cât şi pentru accidentele vasculare
cerebrale.
La conferinţa de presă au participat conducătorii
societăţilor semnatare ale actului de constituire ARCHA: conf. dr. Ioan Mircea Coman, preşedintele SRC, dr. Dan Deleanu, fost preşedinte SRC, prof. dr. Dragoş Vinereanu, vicepreşedinte SRC, prof. dr. Radu Lichiardopol, preşedintele
Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, conf. dr. Gabriel Prada, preşedintele Societăţii Române de
Gerontologie şi Geriatrie, prof. dr.
Ioan Bruckner, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă, dr. Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii
Naţionale de Medicina Familiei, prof.
dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie. La
conferinţa de presă au fost invitaţi şi prof.
dr. Mircea Cinteză, preşedintele grupului de lucru de HTA al SRC, şi conf. dr. Adriana Ilieşiu, fost
secretar ştiinţific al SRC.
În deschidere, dr. Dan Deleanu a subliniat că
înfiinţarea ARCHA este consecinţa numărului mare de bolnavi hipertensivi din
România şi că unul dintre obiectivele principale ale acestei alianţe este
promovarea de acţiuni către autorităţile statului, pentru oprirea acestui
flagel. Conf. dr. Ioan Mircea Coman a anunţat că „pornind de la aceste realităţi,
Societatea Română de Cardiologie a iniţiat constituirea ARCHA, o alianţă alcătuită
din şapte societăţi medicale cu preocupări în domeniul hipertensiunii
arteriale, al cărei principal scop este promovarea excelenţei în domeniul
diagnosticului şi tratamentului acestei afecţiuni, în vederea ameliorării stării
de sănătate a populaţiei“, menţionând totodată că ARCHA este deschisă oricărei
alte organizaţii sau societăţi cu preocupări în domeniul hipertensiunii
arteriale.
Prof. dr. Dragoş Vinereanu a reamintit
faptul că, în România, unul din doi bărbaţi şi două femei din cinci cu vârsta
peste 50 de ani suferă de hipertensiune arterială, cifre mai mari decât media
europeană. HTA are consecinţe grave asupra a cel puţin trei organe importante:
cord, creier, rinichi, ceea ce explică necesitatea abordării multidisciplinare
a acestei patologii. În urmă cu trei ani, Ministerul Sănătăţii a demarat
programul de prevenţie pentru bolile cardiovasculare, la iniţiativa Comisiei
consultative de cardiologie, program care a beneficiat temporar de finanţare, în
acest moment aceasta fiind suspendată, deşi există promisiuni din partea MS.
Pentru început, obiectivele declarate ale ARCHA vizează roluri: educaţional, ştiinţific
(studii epidemiologice), profesional (implementare de ghiduri, protocoale de
diagnostic şi tratament), managerial (lobby la MS şi alte autorităţi ale
statului) şi de reprezentare la nivel internaţional.
Prof. dr. Ovidiu Băjenaru a completat
tabloul patologic al HTA din punctul de vedere al medicilor neurologi, care
luptă cu complicaţiile acesteia. „Hipertensiunea arterială este cel mai
important factor de risc pentru bolile cerebrovasculare, indiferent de natura
lor – ischemică sau hemoragică. Să nu uităm un lucru, că, din păcate, la noi încă
nu se discută suficient despre faptul că hipertensiunea arterială este unul
dintre principalii factori de risc pentru tulburările cognitive, care culminează
cu sindroamele demenţiale – fie ele vasculare, mixte sau boală Alzheimer. HTA
este un factor major de risc pentru boala Alzheimer. Mai trebuie adăugat un
lucru: dacă ne uităm peste statisticile OMS din ultimii ani, observăm că România
s-a situat constant pe locurile 2, 3 sau 4 în ceea ce priveşte mortalitatea
prin boli cardio- şi neurovasculare. Din acest punct de vedere, este clar că
neurologii români nu au cum să lipsească din această alianţă de combatere a
hipertensiunii arteriale“. Profesorul Băjenaru a menţionat că accidentele
vasculare cerebrale sunt de departe cea mai importantă cauză de invaliditate
fizică şi mentală în populaţia adultă. Supravieţuirea şi calitatea vieţii
acestor pacienţi sunt influenţate mai mult decât orice de HTA.
Prof. dr. Radu Lichiardopol a evidenţiat
asocierea frecventă dintre hipertensiune şi diabet. „Se spune că 60% din pacienţii
cu diabet au hipertensiune şi 16% din bolnavii cu hipertensiune arterială au şi
diabet. Conglomeratul de factori de risc cardiovasculari reprezentat de hipertensiune,
dislipidemie, diabet, obezitate, rezistenţă la insulina, tulburări de
coagulabilitate alterează sever calitatea vieţii şi durata ei. Eu văd în această
alianţă oportunitatea pentru noi, ca societate, să ne unim eforturile în dorinţa
de a trata corect pacientul cu diabet zaharat“.
Conf. dr. Gabriel Prada a făcut referire la
faptul că populaţia vârstnică din România este în creştere, vârstnicii fiind de
cele mai multe ori defavorizaţi în privinţa tratamentului diverselor afecţiuni.
„Constatăm, în ultimii ani, o creştere a prevalenţei persoanelor vârstnice în
populaţia generală, în România. Dacă, în 1990, unul din zece oameni aveau peste
65 de ani, în 2008 s-a ajuns la unul din şapte, adică 15% din populaţie, ceea
ce înseamnă o creştere destul de importantă. Acest lucru atrage după sine o
serie de probleme, cum ar fi creşterea prevalenţei HTA, la vârstnici apărând
efectele în timp ale acestei boli. Studiul SEPHAR a arătat că o mare parte din
pacienţii hipertensivi nu sunt trataţi. La vârstnici intervin şi alţi factori
care scad complianţa la tratament, socioeconomici şi cognitivi. De aceea, este
foarte importantă colaborarea tuturor specialităţilor în tratarea
hipertensiunii arteriale, pentru a preveni apariţia complicaţiilor pe termen
lung“.
Dr. Rodica Tănăsescu a subliniat faptul că
HTA este atât boală, cât şi factor de risc pentru alte patologii, tratamentul
hipertensiunii arteriale făcându-se toată viaţa, fără întrerupere. „Sunt
necesare măsuri de educaţie a pacienţilor; dacă aceştia se vor prezenta mai des
la control la medicul de familie şi vor respecta indicaţiile, specialiştii vor
fi mai puţin împovăraţi. Hipertensiunea netratată la timp poate schimba
dramatic viaţa unui pacient, conducând la handicapuri serioase. Este important
ca specialiştii să îşi unească forţele pentru a trata corect această boală“.
Prof. dr. Ion Bruckner a afirmat că medicina
internă şi medicina de familie reprezintă primul contact al pacientului cu HTA.
De asemenea, profesorul Bruckner consideră important ca din această alianţă să
facă parte şi asociaţii de bolnavi, aşa cum se întâmplă în ţările vestice, unde
aceste asociaţii au un cuvânt important. În cadrul congresului naţional de
medicină internă din martie 2012, se intenţionează ca, împreună cu ARCHA, să se
dedice o sesiune specială hipertensiunii arteriale, pentru a răspândi informaţii
de actualitate în rândul masei de practicieni.
În încheierea conferinţei de presă, toţi
participanţii au fost de acord că în prevenţia, diagnosticul şi tratamentul
hipertensiunii arteriale trebuie implicată întreaga societate, educaţia sanitară
trebuind să înceapă încă de la vârsta grădiniţei.
