Sorina Pintea, noul ministrul al sănătății, a anunțat zilele trecute că salariile medicilor și ale asistenților medicali vor crește, începând cu 1 martie, cu 70–172% față de luna ianuarie a acestui an, astfel încât „unele salarii vor depăși patru mii de euro”. Totodată, aceasta a admis că, pentru aproximativ 3% din angajații din sistem, salariile se vor diminua ca urmare a intrării în vigoare a legii salarizării unitare (Legea 153/2017). Este vorba de farmaciști, chimiști, biologi, asistenții medicali din anatomie patologică și medicina legală, funcționarii publici din cadrul direcțiilor de sănătate publică, „lucruri pe care le vom regla în timp, pentru că, fiind vorba de o lege a salarizării unitară, acest lucru trebuia rezolvat unitar la nivelul tuturor ministerelor”. Sorina Pintea spune că veniturile acestora le depășeau cu mult pe ale celor încadrați în posturi similare la alte ministere, dar „vom avea grijă ca prin regulamentul sporurilor să nu frustrăm pe nimeni de drepturile pe care le au deja”. În perioada aceasta, la Ministerul Sănătății, au loc ședințe tehnice cu sindicatele pe baza regulamentului sporurilor, care vor completă aceste venituri.
Creșterile salariale prevăzute de legea cadru privind salarizarea personalului medical din fondurile publice se aplică în două etape: de la 1 ianuarie 2018, salariile brute ale personalului medical cresc cu 25% față de salariile din decembrie 2017, inclusiv sporurile aflate în plată la 31 decembrie 2017. Începând cu 1 martie 2018, salariile medicilor și ale asistenților medicali cresc la nivelul salariilor de bază stabilite pentru anul 2022. De exemplu, un medic primar gradul 5, dintr-o unitate sanitară clinică, are un salariu de bază net în decembrie 2017 de 3.939 de lei, în ianuarie 2018 de 4.108 lei, iar în martie 2018 de 9.106. Asistentul medical cu studii superioare din unitățile sanitare clinice pornește de la 1.862 de lei în decembrie 2017 și ajunge la 3.040 de lei în martie 2018. O infirmieră în unitățile sanitare clinice ajunge de la 1.205 de lei la 2.586 de lei. Toate aceste salarii nu cuprind sporuri, plata gărzilor și nici contravaloarea indemnizației de hrană.
Medicii rezidenți vor beneficia de creșteri salariale tot de la 1 martie 2018, dar până atunci vor primi burse de rezidențiat. Începând cu 1 martie, salariile de bază brute ale acestora vor înregistra creșteri între 151% și 287%, în funcție de specialitate. De exemplu, un medic rezident anul I, de la un salariu de 1.985 de lei cât are în prezent, va ajunge la 5.700 de lei brut. Unul de anul VI însă, va ajunge la 7.900 de lei brut, față de 3.262 brut, cât are în prezent. Pentru personalul TESA și muncitori există o reglementare distinctă, aprobată prin hotărâre de guvern, care nu se aplică în anul 2018, când categoriile beneficiare vor încasa cuantumul sporului avut în decembrie, majorat cu 25%.
Creșterile salariale anunțate ridică un „nivel de așteptări imens, în condițiile în care schimbările în finanțarea spitalelor sunt foarte puține, sursa de finanțare rămânând aceeași”, spune dr. Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor. Casa de asigurări de sănătate plătește servicii nu salarii, spune Răzvan Vulcănescu, președintele interimar al CNAS: „A existat un artificiu identificat în 2015 prin care s-a luat decizia ca, începând cu intrarea în vigoare a OUG 35/2015, să se suporte de către noi, prin transferuri de la buget creșterile salariale respective”. Creșterile salariale amintite vor fi asigurate prin transferuri efectuate de la buget, cu destinație „plată influențe salariale ce decurg din aplicarea atât a legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și ale ordonanțelor succesive care au reglementat creșterile salariale pentru întreg personalul medical”, a adăugat Răzvan Vulcănescu. Pe termen lung, această sursă nu este sustenabilă, creșterile neputând fi susținute, „fie, într-un fel sau altul, nu vor fi cele anunțate”, consideră dr. Bogdan Tănase. În opinia sa, creșterile salariale anunțate sunt generoase, lumea le așteaptă, dar, dacă nu se concretizează, dezamăgirile vor fi foarte mari: „Toată lumea cu care am discutat este sceptică în ceea ce privește onorarea acestei promisiuni, dar, pe de alta parte, speră”.
Dacă în ceea ce privește majorarea anunțată lucrurile par în regulă, „restul elementelor de salarizare sunt haotice și ciudat calculate”, spune dr. Zagyva Piroska, vicepreședinte a Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România: „Încă nu știm cum va fi calculat tariful orei de gardă atunci când vom primi salariul mărit, corespunzător anului 2022. Se pare că nu vom avea același tarif orar la norma de lucru și la orele de gardă, după cum reiese din propunerea de regulament pentru sporuri, ci se calculează la salariul din luna ianuarie 2018”.
O categorie despre care nu se prea spune nimic în aceste zile, este cea a medicilor de familie. Răzvan Vulcănescu spune că, începând cu intrarea în vigoare a noului contract-cadru (aprilie 2018), va exista o creștere a fondurilor alocate asistenței medicale primare de 17% față de anul trecut. Aceasta se va reflecta în creșterea punctului per capita și per serviciu. „Acest 17% este o lipsă de respect față de noi”, spune dr. Rodica Tănăsescu, președinta Societății Naționale de Medicina Familiei: „Având în vedere creșterea facturilor (chirii, redevențe, lumină, căldură, internet, telefon etc.), practic, noi nu avem niciun fel de creștere, sau poate va fi, dacă suntem economi, una de 2–3%. Ne consideră privați când le convine și bugetari când nu le convine”, conchide aceasta.