La 31 iulie a.c., în cadrul unei conferinţe
de presă, dr. Rodica Tănăsescu, preşedinta Societăţii Naţionale de Medicina
Familiei/Medicină Generală (SNMF), şi dr. Gabriel Munteanu, vicepreşedinte al
Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), au prezentat
principalele puncte ale întâlnirii de lucru pe marginea proiectului legii sănătăţii,
dintre reprezentanţii judeţeni şi membrii consiliilor naţionale de conducere
ale SNMF şi FNPMF, pe de o parte, şi dr. Vasile Cepoi, ministrul sănătăţii, de
cealaltă parte. S-a discutat despre calitatea de asigurat (având în vedere
erorile sistemului informatic şi problemele colectării banilor de la asiguraţi)
şi pachetul de bază, care încă nu este definit, precum şi despre asigurările
facultative şi solicitarea de a nu fi excluşi de la acestea pacienţii vârstnici
sau cu o patologie bogată. Pachetul de bază trebuie să fie realist, să poată fi
oferit oricând oricărui pacient asigurat. O propunere este ca în lege să fie
precizat procentul de finanţare a sănătăţii – minimum 6% din PIB. Altă
propunere priveşte ghidurile de practică: acestea ar trebui să fie elaborate de
organizaţii profesionale în colaborare cu comisia consultativă de medicină de
familie din Ministerul Sănătăţii. Articolele de lege privitoare la componenţa şi
funcţionarea comisiei speciale judeţene ce reglementează numărul cabinetelor
trebuie reformulate. De asemenea, s-a solicitat reglementarea participării
organizaţiilor patronale şi a celor profesionale reprezentative la nivel naţional,
la consultarea şi negocierea actelor normative legate de medicina de familie.
În opinia reprezentanţilor medicilor de familie, subcapitolele din lege privind
asistenţa medicală comunitară şi medicina şcolară trebuie mutate de la titlul
„Asistenţa medicală primară“ la „Sănătatea publică“, punându-se accent pe
implicarea comunităţii prin reprezentanţii din autorităţile locale. Legat de
asigurările de sănătate, ar fi necesare articole de lege care să garanteze
dreptul fiecărui asigurat de a-şi alege furnizorii de servicii medicale,
evitându-se astfel posibilele discriminări. De asemenea, formularea grupurilor
de practică trebuie refăcută, cu accent pe managementul de caz pe boală cronică.
În consiliul de administraţie al ANRAOS (Autoritatea Naţională de Reglementare
a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate) – care înlocuieşte CNAS – nu ar fi
normal, cred reprezentanţii medicilor de familie, să intre asiguratorii (este
un conflict de interese), în schimb ar trebui să se regăsească patronatele,
sindicatele şi pacienţii (plătitorii).
Au fost discutate şi probleme de actualitate
pentru medicina de familie: sincopele în efectuarea plăţilor către centrele de
permanenţă şi alternative de acordare a serviciilor care asigură continuitatea
asistenţei medicale; ameliorarea birocraţiei, pentru creşterea timpului alocat
actului medical; temerea că realizarea vaccinărilor exclusiv de medicii de
familie, începând de la 1 iulie a.c., va duce la înrăutăţirea situaţiei
vaccinale, prin neprezentarea la medic pentru vaccinare.
Concluzia întâlnirii este că legea sănătăţii
necesită numeroase modificări, iar ministrul sănătăţii aşteaptă propuneri de
ameliorare din partea organizaţiilor reprezentative ale medicilor de familie. Să
sperăm că ele vor fi (şi) în beneficiul pacienţilor.