Newsflash
Știri

Mediciniştii din Ţara Fagilor

de Conf. dr. Vitalie TEODORU - nov. 28 2012
Mediciniştii din Ţara Fagilor
   În drum spre Universitatea din Lviv (Ucraina), m-am oprit la Cernăuţi, pentru a saluta urmele luminatelor spirite române din trecut. Rupt din nordul Moldovei în 1774, ţinutul a fost timp de 144 de ani sub stăpânirea austriecilor, care i-au zis Bucovina (Buche în germană şi buc în slavă înseamnă fag) şi au pus amprenta vieneză asupra culturii şi arhitecturii. Cernăuţii rivaliza cu Timişoara pentru denumirea de „mica Vienă“.
   Trenul Bucureşti-Moscova opreşte la Cernăuţi în toiul nopţii, aşa că vă recomand să ajungeţi la Suceava şi, din piaţa centrală, să luaţi – la alegere – un autoturism sau un autobuz cernăuţean care vine cu pasageri şi marfă aici şi aşteaptă muşteriii să se întoarcă acasă. Drumul este parcurs în mai puţin de două ore şi, în capitala Ţării Fagilor, te lasă la adresa dorită, iar la graniţă formalităţile durează câteva minute, deoarece conducătorii autoturismelor sunt foşti miliţieni şi vameşi pensionari, cândva colegi cu cei actuali.
   Cernăuţii te întâmpină cu clădiri impunătoare şi o abundenţă de plăci memoriale pe faţade. Localitatea este atestată documentar în anul 1408, prin hrisovul lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei.
   Primul drum îl fac la palatul fostei Mitropolii Ortodoxe a Bucovinei, în stil Tudor, astăzi sediul Universităţii „Iuri Fedkovici“. La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală de aici s-a întrunit Consiliul Naţional Român, sub preşedinţia baronului Iancu Flondor (1865–1924), pentru a vota „Unirea Bucovinei în vechile hotare cu România“. Trebuie spus că, în aceeaşi toamnă, maramureşeanul Ilie Lazăr a trecut, cu întreaga sa companie din armata austro-ungară, în armata română, a izgonit trupele naţionaliste ucrainene din Cernăuţi şi, împreună cu baronul Iancu Flondor, au ridicat tricolorul nostru pe primărie. În apropiere este vechiul imobil al universităţii înfiinţate în 1875.
   În piaţa amplă din centru, admir clădirea Teatrului Naţional şi Operei, construită în 1905 de celebrii arhitecţi vienezi Fellner şi Hekmer, cu o sală somptuoasă, asemănătoare celor ale Teatrului Naţional din Iaşi şi Operei din Odesa. Aici au lucrat, printre alţii, în perioada interbelică, dramaturgul Victor Ion Popa şi scenograful baron Lövendal. În vecinătate sunt fostul palat cultural românesc (1937) al Societăţii pentru Cultură şi Literatură din Bucovina, precum şi impozanta sinagogă, construită în 1877 de arhitectul Iulian cavaler de Zachariewicz, acelaşi care a construit calea ferată Lviv-Cernăuţi-Iaşi (1870).
   La liceul „Aron Pumnul“, citesc pe placa de bronz că aici a învăţat, între anii 1860 şi 1863, „clasicul literaturii poporului român şi moldovenesc Mihail Eminescu“. Societatea pentru Cultura Românească „Mihail Eminescu“ se găseşte la Palatul Naţional al Românilor, pe peretele căruia se află inscripţionat pe o placă: „În această clădire a concertat marele compozitor Ciprian Porumbescu“. În Grădina Tăcerii se odihnesc tribuni bucovineni ca Aron Pumnul, Dimitrie Onciul, Ion Zbieru, Eudoxiu Hurmuzachi ş.a. Monumentele funerare sunt adevărate lucrări de artă, ca şi pavimentul floral de pe strada pietonală Kobyleanska. Plăcut ochilor este şi coloritul pastelat al cvartalelor renovate. În parcul „Taras Şevcenko“ ascult fanfara şi mă uit la perechile de femei dansând, reminiscenţă din timpul războiului, când bărbaţii erau pe front. Astăzi pleacă pe alte meleaguri, la muncă.
   Universitatea de Stat Bucovineană de Medicină a fost înfiinţată în anul 1944. În prezent, are în componenţă trei facultăţi de Medicină şi câte una de Stomatologie, Farmacie, Perfecţionare profesională, departamentul de pregătire a studenţilor străini, precum şi trei colegii medicale şi un liceu sanitar. La facultăţi sunt înscrişi 3.700 de studenţi (din care 550 sunt străini, din 35 de ţări), iar la cursurile de perfecţionare – 700 de medici interni. La cele 42 de catedre sunt 384 de cadre didactice, din care 65 de profesori. Universitatea deţine 20 de clădiri – clinici, secţii de cercetare şi de producţie. Se efectuează specializări în pediatrie, psihologie medicală, nursing, diagnostic de laborator, farmacie clinică, medicină dentară. Peste 100 de cadre didactice au fost plecate să predea şi să lucreze în centre universitare din Asia, America Centrală şi Africa. Numeroşi profesori sunt oameni de ştiinţă şi educaţie emeriţi ai Ucrainei şi membri ai Academiei de Ştiinţe Pedagogice. Rezultate deosebite în cercetare au fost obţinute în cardiologie, gastroenterologie, pediatrie, traumatologie şi ortopedie. Colaborări ştiinţifice mai strânse sunt stabilite cu universităţi din Rusia, Polonia, Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Elveţia şi SUA. Biblioteca Centrală a Universităţii are un milion de volume şi 13 calculatoare la dispoziţia cititorilor.
   Studenţii participă activ la viaţa ştiinţifică. Universitatea ţine permanent legătura cu angajatorii, în vederea integrării absolvenţilor pe piaţa muncii. În Societatea Ştiinţifică Studenţească sunt evidenţiaţi, cu lucrări proprii, 300 de studenţi care s-au remarcat la manifestări ştiinţifice în Polonia, Olanda, Bulgaria, Turcia şi Germania. Mediciniştii din Cernăuţi fac schimburi de experienţă cu cei din Austria, Franţa, Germania şi SUA. Pentru studenţii străini, taxa anuală este de 3.400 de dolari, la cursurile în engleză, şi de 3.000 de dolari, la cele în limba ucraineană.
   Am vizitat şi campusul studenţesc: cinci cămine mari, fiecare dotat cu bibliotecă, sală de lectură, sală de calculatoare conectată la internet, săli de sport. În Palatul „Academicinyi“ funcţionează societăţi şi cluburi studenţeşti (foto, artă plastică, teatru, ansamblul folcloric, ansamblul instrumental, dans ş.a.). Sportivii medicinişti au cucerit medalii la multe concursuri. Pentru vacanţe, universitatea are staţiunea proprie – „Zdorovia“, situată pe malul Nistrului.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe