Un nivel mai scăzut de educație a fost asociat, conform datelor din 57 de țări membre ale Societății Europene de Cardiologie, unui risc cardiovascular mai mare.

Analiza ESC Cardiovascular Realities 2022 numără nivelul de educație al populației printre principalii factori care scad semnificativ riscul cardiovascular, nu numai în țările cu venituri mari, ci și în cele cu venituri medii, cum este România, sau mici, potrivit unui comunicat.

Citește și: România va avea o strategie pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare

„În completarea politicilor ce urmăresc îmbunătățirea serviciilor de sănătate, creșterea nivelului de educație a populației este o prioritate pentru Societatea Română de Cardiologie. Un gest simplu cum este măsurarea corectă a tensiunii arteriale se poate constitui în cea mai simplă și eficientă intervenție pentru sănătate, mesaj promovat de campania «Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!» încă din 2019. Ne bucurăm că și anul acesta le putem aminti românilor, prin iluminarea în culoarea inimii a clădirii Bibliotecii Centrale Universitare București, un simbol al științei și al valorilor culturale românești, că este important, la orice vârstă, să ne măsurăm tensiunea arterială și să ne informăm din surse validate științific”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie.

Potrivit acestuia, resursele financiare de care dispune România, o țară cu venituri medii și un sistem de sănătate încă puternic birocratizat și subfinanțat, sunt asociate cu un deficit procedural semnificativ în comparație cu țările cu venituri mari în ceea ce privește intervențiile coronariene, procedurile de ablație, implantarea dispozitivelor și intervențiile de chirurgie cardiacă.

„Salutăm, în aceste condiții, prioritizarea pe agenda autorităților a dezvoltării unei Strategii Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, elaborată prin contribuția unor experți din cadrul societăților profesionale medicale naționale în colaborare cu societăți internaționale”, a adăugat președintele Societății Române de Cardiologie.

În pofida uriașelor progrese medicale, bolile cardiovasculare rămân cel mai mare ucigaș din lume, reprezentând 46% și respectiv 38% din totalul deceselor la bărbați, respectiv femei, în lume.

Hipertensiunea arterială reprezintă cel mai important contributor la mortalitatea cardiovasculară.

„În condițiile în care aproape jumătate din adulții din România au hipertensiune arterială, iar 2 din 10 dintre aceștia nu știu că au afecțiunea, nu se tratează și se expun riscurilor unor evenimente severe precum accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficiența cardiacă, insuficiența renală, etc, informarea corectă a populației are o importanță strategică”, se mai arată în comunicat.

Astfel, este tot mai acută nevoia de a aduce informația medicală corectă aproape de populația generală, într-un limbaj accesibil, adaptat canalelor moderne de comunicare.

 „Hipertensiunea arterială este înconjurată de mituri care îndepărtează populația de obiceiurile bune prin care valorile tensionale pot fi ținute sub control. Ne confruntăm cu un „ucigaș tăcut”, de cele mai multe ori fără semne sau simptome, iar atitudinea românilor față de această afecțiune face practic imposibilă atingerea țintei propuse de Organizația Mondială a Sănătății – reducerea cu 25% până în 2025 a prevalenței hipertensiunii. În țara noastră mor în fiecare an 30.000 de români din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale. Condițiile socioeconomice, îmbătrânirea populației, poluarea, urbanizarea și dezinformarea medicală, în special din mediul online, nu ne ajută să atingem obiectivul propus de OMS”, atrage atenția dr. Ana-Maria Vintilă, președintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie.