Centrele de permanenţă au fost propuse, în repetate rânduri, ca soluţii pentru decongestionarea spitalelor şi pentru creşterea accesibilităţii pacienţilor – în special din mediul rural – la serviciile de sănătate. Deşi subfinanţate, acestea – acolo unde există – reuşesc să atingă scopurile pentru care au fost create. Mai multe detalii despre centrele de permanenţă existente în judeţul Iaşi ne oferă dl Dumitru Şerban, corespondentul la Iaşi al „Vieţii medicale“.

 "> Modele de bună practică - Viața Medicală
Știri

Modele de bună practică

de Dumitru ŞERBAN - mai 2 2012
Modele de bună practică

Centrele de permanenţă au fost propuse, în repetate rânduri, ca soluţii pentru decongestionarea spitalelor şi pentru creşterea accesibilităţii pacienţilor – în special din mediul rural – la serviciile de sănătate. Deşi subfinanţate, acestea – acolo unde există – reuşesc să atingă scopurile pentru care au fost create. Mai multe detalii despre centrele de permanenţă existente în judeţul Iaşi ne oferă dl Dumitru Şerban, corespondentul la Iaşi al „Vieţii medicale“.

 

   Recent, Societatea Medicilor de Familie din Iaşi a organizat conferinţa de presă cu tema Centrele de permanenţă din Iaşi – modele de bună practică, la care au participat medici de familie din cele nouă centre de permanenţă din judeţ. A fost prezentat un raport al activităţii acestor centre, de la înfiinţare până în prezent, atât din perspectiva profesională, cât şi din cea socială, a acoperirii nevoilor pe care le au pacienţii deserviţi de aceste unităţi medicale. În judeţ sunt centre de permanenţă în localităţile: Bivolari, Ciorteşti, Deleni, Focuri, Movileni, Plugari, Podu Iloaiei, Schitu Duca şi Vlădeni, înfiinţate cu scopul de a creşte accesul populaţiei la serviciile medicale. „Centrele de permanenţă au fost create printr-un program de urgenţă prespitalicească, stipulat printr-o hotărâre de Guvern şi care prevedea o creştere a accesului populaţiei la serviciile medicale. Aceste centre de permanenţă, de la înfiinţare şi până în prezent, au urmărit eficientizarea cheltuielilor din fondul asigurărilor sociale de sănătate, având în vedere că aceste centre nu sunt bugetate din FNUASS, ci sunt finanţate printr-un program separat, direct de la Ministerul Sănătăţii. Noi, prin aceste centre, nu grevăm bugetul asigurărilor sociale de sănătate“, a susţinut, în deschiderea conferinţei, dna dr. Anca Deleanu, preşedinta SMF Iaşi.

Servicii de sănătate nonstop

   Centrele de permanenţă din judeţul Iaşi sunt organizate fie ca unităţi fixe (într-un singur sediu), fie sub formă de centre (impropriu numite) mobile – medici din mai multe zone, cu sedii proprii diferite, s-au asociat unui centru de permanenţă. Centrele funcţionează după programul 15–8, de luni până vineri, iar duminica şi sărbătorile legale sunt deschise continuu. „Ideea acestor centre nu este numai de a asigura urgenţele, ci de a răspunde nevoilor de sănătate; au presupus nişte dotări, astfel încât colegii noştri care lucrează în ele – pe care-i felicit pentru curajul şi puterea de a răspunde nevoilor de sănătate ale populaţiei unde activează –, prin eforturile lor, au dotat aceste centre şi au reuşit să soluţioneze foarte multe probleme ale pacienţilor“, a mai precizat dna dr. Deleanu. În judeţul Iaşi, pacienţii se pot adresa centrelor de permanenţă pentru afecţiuni acute, pentru urgenţe, dar astfel se mai asigură şi o serie întreagă de tratamente pe care pacienţii nu şi le-ar putea permite. De asemenea, un alt obiectiv este şi emiterea documentelor medicale pe care persoanele asigurate şi neasigurate nu le pot obţine în timpul orelor de program al medicilor.
   Funcţionarea unui centru de permanenţă presupune asocierea unui număr de cinci medici şi, evident, un spaţiu pus la dispoziţie de autoritatea publică din comuna respectivă (sau, cel mai frecvent, spaţiul unde medicii îşi au cabinetul). Cei cinci medici arondaţi unui centru de permanenţă asigură, prin rotaţie, serviciul de gardă. Instituţiile care răspund de buna funcţionare a centrelor de permanenţă din centrele de permanenţă sunt direcţia de sănătate publică, casa judeţeană de asigurări de sănătate, serviciul judeţean de ambulanţă, consiliile locale.
   În perioada august-decembrie a anului trecut, în cele nouă centre de permanenţă din judeţul Iaşi, au fost acordate 11.035 de consultaţii, din care au fost rezolvate 10.194, iar diferenţa de 841 reprezintă cazuri trimise spre rezolvare altor unităţi medicale. În primele două luni ale lui 2012, s-au înregistrat 2.593 de consultaţii, din care 2.407 au fost rezolvate la nivelul centrelor iar 186 au fost trimise unităţilor medicale centrale. Concluzia conferinţei de presă şi a discuţiilor iscate a fost că, din momentul înfiinţării centrelor de permanenţă, la nivelul judeţului Iaşi, cheltuielile din sistemul de sănătate au scăzut.

Eficienţă şi costuri reduse

   Centrul de permanenţă din comuna Plugari funcţionează din anul 2004. Ne-am adresat dluidr. Marcelino Rădulescu, coordonatorul acestei unităţi, pentru a afla mai multe detalii despre modul în care este asigurată continuitatea asistenţei medicale într-o zonă rurală situată la o distanţă importantă de centrele spitaliceşti.
   Domnule doctor, câte consultaţii aţi acordat, în comuna Plugari, în ultimele şapte luni? Câte cazuri aţi rezolvat în centrul pe care-l coordonaţi şi câţi pacienţi aţi trimis spre rezolvare altor unităţi medicale?
   – În urma liniei pe care am tras-o după ultimele cinci luni ale anului trecut şi primele două luni din 2012, la nivelul centrului de permanenţă din Plugari s-au acordat 1.344 de consultaţii. Dintre acestea, am rezolvat 1.138, iar 206 de cazuri au necesitat trimiteri spre rezolvare în alte unităţi medicale.
   Practic, aceste trimiteri în ce au constat? Către ce unităţi medicale aţi trimis pacienţii şi ce cazuri dificile aţi înregistrat?
   – Am înregistrat cazuri dificile, care nu se pot rezolva la centrul nostru de permanenţă şi, în acest context, pacienţii sunt trimişi către spitalele de urgenţă. Printre cele mai dificile sunt fracturile, naşterile, infarctul, edemul pulmonar, traumatismul craniocerebral produs prin agresiune… În cazul naşterilor, pot spune că am avut cazuri de naşteri gemelare, dar şi de naşteri în prezentaţie pelvină, situaţii în care lăuza trebuia trimisă imediat către Maternitatea „Cuza Vodă“ din Iaşi. Iarăşi, în cazul fracturilor, al naşterilor, salvarea chemată de centrul nostru nu poate ajunge la timp – ştim, calea de acces Iaşi-Plugari este deplorabilă şi, în acest context, salvarea întârzie. Concret, obiectivul nostru este acela de a fi eficienţi şi a rezolva cât mai repede orice caz.
   Care sunt coordonatele centrului de permanenţă Plugari?
   – Acest centru, pe care-l coordonez, este situat în zona limitrofă a judeţelor Iaşi şi Botoşani. Centrul din Plugari deserveşte locuitorii din satele aflate la graniţa celor două judeţe (comunele Prăjeni – Botoşani, Plugari şi Şipote – Iaşi,n.a.). Concret, este vorba de o populaţie de peste 9.000 de locuitori. Centrul oferă rezolvare practică atât cazurilor simple, cât şi celor complexe. Printre cazurile complexe, amintesc asistenţa la naştere ori stabilizarea pacienţilor până când ambulanţa ajunge în Plugari. Prima substaţie unde se află o ambulanţă este situată la 25 de kilometri (Vlădeni – Iaşi, n.a.), iar primul oraş este Hârlău, la peste 40 de kilometri. Deci, durează până ajunge prima ambulanţă la Plugari, de aceea rolul nostru este unul important.
   Despre finanţarea centrului de permanenţă pe care-l coordonaţi ce ne puteţi spune?
   – Finanţarea vine de la bugetul de stat, mai concret, de la Ministerul Sănătăţii, prin transfer către CNAS, iar Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate este un intermediar cu care noi avem contract şi care nu face altceva decât să vireze în conturile cabinetelor din teritoriu – în cazul de faţă, centrul de permanenţă Plugari – venitul corespunzător orelor efectuate.
   De ce a fost necesară crearea acestui centru de permanenţă?
  – Între Vlădeni (Iaşi) şi Flămânzi (Botoşani), pe acest traseu întins pe o distanţă de peste 60 de kilometri, nu exista, practic, niciun centru de permanenţă mai apropiat unde să te adresezi şi atunci a fost înfiinţat acest centru. La Plugari, asigurăm continuitatea asistenţei medicale primare în afara programului de lucru al medicului de familie.
   Cum procedaţi în momentul când aveţi o urgenţă majoră? Prima ambulanţă este la Vlădeni, la o distanţă de 25 de kilometri de Plugari, iar a doua este la Hârlău, la o distanţa de peste 40 de kilometri, iar drumul Iaşi-Flămânzi (n.r. 90 kilometri) este într-o stare deplorabilă…
   – Este adevărat, drumul e foarte prost. În acest context, foarte importantă este dispecerizarea urgenţelor. Cu cât aceasta este mai eficientă şi mai bine făcută, cu atât mai repede este salvată viaţa unui om.
   Este eficient un astfel de centru?
   – Este. Dar nu toate depind de medicii care lucrează într-un astfel de centru sau de coordonatori. Se poate constata eficienţa acestui centru şi din numărul cazurilor… Practic, este o scădere a adresabilităţii către unităţile de primire urgenţe şi către spitalele centrale. Se poate constata faptul că, în ultimii ani, se urmăreşte scăderea cheltuielilor, a costurilor iar astfel de puncte medicale realizează tocmai scăderea dorită.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe