Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Modificări imagistice asociate comportamentului antisocial

Viața Medicală
Dr. Alexandra GUȚĂ vineri, 10 iulie 2020

Comportamentul antisocial poate apărea încă din adolescenţă, ca un proces normal al pubertăţii prin care poate fi obţinută independenţa. La vârsta adultă, acest tip de comportament se poate asocia cu scăderea funcţiei executive și a memoriei.

Persoanele care prezintă un comportament antisocial constant pe parcursul vieţii au o suprafaţă mai mică a lobului frontal și a lobului temporal, zone ale creierului asociate cu funcţiile executive (planificare, concentrarea atenţiei etc.), echilibrul emoţional și motivaţia. La persoanele care dezvoltă comportament antisocial se observă o grosime mai redusă a cortexului, spre deosebire de cele care nu dezvoltă comportament antisocial.

Un studiu longitudinal* desfășurat în Dunedin, Noua Zeelandă, a evaluat prin rezonanţă magnetică nucleară imaginile creierului persoanelor luate în evidenţă de la naștere. Au fost înrolaţi 1.037 indivizi, născuţi între 1 aprilie 1972 și 31 martie 1973. La vârsta de 45 de ani, 672 de persoane au fost evaluate prin IRM. Dintre acestea, 80 de persoane au fost incluse în grupul celor care au avut comportament antisocial pe tot parcursul vieţii, iar 151 de subiecţi au avut comportament antisocial doar în perioada adolescenţei. Nu au avut comportament antisocial 441 de persoane.

Cazuri frecvente de depresie și anxietate

Pe lângă modificările imagistice, s-a observat că persoanele din cele două grupuri care au prezentat comportament antisocial au fost indivizi care au trăit în medii cu un nivel socio-economic mai scăzut, au avut rezultate mai slabe la testele cognitive și au avut o incidenţă mai mare a distresului.

În ceea ce privește consecinţele pe termen lung ale comportamentului antisocial, la evaluarea care a avut loc când participanţii au împlinit 45 de ani, s-a observat o frecvenţă mai crescută a depresiei la persoanele care au avut un comportament antisocial pe tot parcursul vieţii și o frecvenţă mai mare a anxietăţii la indivizii care au avut comportament antisocial doar în adolescenţă.

*Christina O Carlisi, Prof Terrie E Moffitt, Annchen R Knodt et al. Associations between life-course-persistent antisocial behaviour and brain structure in a population-representative longitudinal birth cohort. The Lancet Psychiatry: 2020 vol 7(3): 245-253

Etichete: imagistică comportament antisocial

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.