În mod normal, valorile nocturne înregistrează o scădere faţă de cele diurne, absenţa acestui ritm fiind considerată un factor de prognostic important pentru mortalitate și pentru apariţia evenimentelor cardiovasculare majore.

Monitorizarea TA pe 24 h permite identificarea unor profiluri cu risc crescut pentru afectare de organ-ţintă sau evenimente cardiovasculare majore. Indexul de dipping se referă la scăderea procentuală a valorilor tensionale nocturne faţă de cele diurne. În mod fiziologic, ele înregistrează o scădere de 10-20%. Absenţa acestei scăderi identifică profilul non-dipper, iar creșterea valorilor nocturne faţă de cele diurne – profilul de reverse dipper. Cele două profiluri au fost asociate cu o prevalenţă mai mare a afectării de organ-ţintă mediată de hipertensiune, a bolii cardiace ischemice, accidentului vascular cerebral și mortalităţii de cauză cardiovasculară sau generală.

Modificarea profilului de risc

        Astfel, anumite studii au fost efectuate pornind de la ideea că administrarea a cel puţin un antihipertensiv în cursul serii ar putea conduce la obţinerea unor valori nocturne ale TA mai scăzute decât cele diurne, cu transformarea profilului non-dipper sau reverse dipper în dipper și cu atenuarea riscului cardiovascular. Există numeroase substanţe din clase diverse care scad eficient valorile TA chiar și în ultimele 4-6 ore de acţiune. O metaanaliză a 21 de studii din baza de date Cochrane a identificat o diferenţă mică, dar semnificativă statistic între valorile TA pe 24 h la pacienţii cu medicaţie administrată seara, fără o diferenţă importantă între TA sistolică (1,71 mmHg) și diastolică (2,78 mmHg) medie. Niciunul dintre aceste studii nu a raportat însă beneficii clinice, astfel încât valoarea acestui control tensional mai bun pe 24 h este incertă.

        Multiple alte studii au evaluat eficienţa combinaţiilor medicamentoase, de obicei între un inhibitor al sistemului renină-angiotensină-aldosteron și un blocant al canalelor de calciu, fără să raporteze diferenţe între rezultatele obţinute în funcţie de momentul administrării.

Dovezi controversate

        Principalele dovezi pentru susţinerea administrării medicaţiei în cursul serii au apărut prin studiul MAPEC și proiectele HYGIA publicate de Hermida și colab. Acestea au indicat că administrarea a cel puţin un medicament antihipertensiv înainte de culcare scade semnificativ valorile medii ale TA nocturne, îmbunătăţește indexul de dipping și scade riscul de evenimente adverse cardiovasculare. Cu toate acestea, utilitatea lor este incertă luând în considerare câteva limitări severe privind numărul de subiecţi incluși, precum și randomizarea și monitorizarea lor.

        Datele privind momentul optim al administrării medicaţiei antihipertensive asupra afectării de organ-ţintă (albuminurie, hipertrofie ventriculară stângă, funcţie vasculară) sunt limitate.

        Această analiză publicată recent în Journal of Hypertension nu a identificat dovezi convingătoare în sensul obţinerii unui control mai bun al TA, prevenţiei afectării organelor-ţintă sau reducerii evenimentelor adverse cardiovasculare prin administrarea medicaţiei antihipertensive într-un moment al zilei. Se consideră astfel oportună obţinerea rezultatelor a trei studii în desfășurare pe această temă înainte de a schimba ghidurile de practică pe baza unor beneficii presupuse.