Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Multe faţete, o singură problemă: drogurile şi dependenţa

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN miercuri, 8 februarie 2012

Cu o creştere explozivă în 2010, în întreaga lume, pentru toate tipurile de substanţe, consumul de droguri este o problemă cu adevărat acută. Diferite aspecte antropologice, juridice şi medico-sociale, constituind o imagine cvasicomprehensivă a acestui fenomen, au fost relevate într-o reuniune găzduită de Academia Română. O relatare de dl dr. Mihail Călin.


   La 25 ianuarie a.c., la Biblioteca Academiei Române, a avut loc simpozionul cu tema „Consumul şi dependenţa de droguri. Aspecte antropologice, juridice şi medico-sociale“, organizat de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu“ şi Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“ ale Academiei Române.
   Dl dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române şi director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc Rainer“, a prezentat mecanismele neurologice ale consumatorului de droguri. Acestea acţionează în principal la nivelul receptorilor postsinaptici din diferite structuri implicate în procesarea durerii sau care controlează starea de veghe (drogurile excitante, precum cocaina sau amfetaminele determină stare de veghe exagerată, euforie, hiperluciditate, exces de energie) ori, dimpotrivă, nucleul somnului din hipotalamusul anterior (drogurile de tip sedativ/anxiolitic ca benzodiazepinele sau barbituricele acţionează asupra receptorilor GABA-ergici de la acest nivel) şi sistemul somnului REM, asupra căruia acţionează drogurile halucinogene. Principalul sistem care face ca omul să cadă victimă drogurilor este însă cel de răsplată. Nu trebuie neglijată nici componenta genetică, implicată şi în caracteristicile receptorilor sus-amintiţi, şi care influenţează predispoziţia pentru consumul de droguri, felul de manifestare sub efectul lor, anumite particularităţi ca răspuns la sevraj sau la diferitele tratamente. Peste 1.500 de gene, fiecare cu variabilităţile sale, sunt implicate în consumul de droguri, explicând profilul foarte diferit al consumatorilor de droguri.
   Dl acad. Victor Voicu, de la Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare, a explicat mecanismele celulare ale dependenţei şi sindromul de abstinenţă, prezentând diversele căi psihofarmacologice implicate în geneza dependenţei.
   Dna Aura Preda, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu“, a expus o serie de aspecte juridice şi criminologice privind traficul şi consumul de droguri, detaliind evoluţia legislativă în domeniu (din 1910, până la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri – care, printre altele, are meritul de a fi introdus un program integrat, interdisciplinar, de asistenţă a consumatorului – şi Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate), factorii criminogeni (la nivel macrosocial – internaţionali şi naţionali –, microsocial – mediul apropiat consumatorului şi traficantului – şi individual – de natură biologică sau psihologică) şi cadrul instituţional internaţional (amintind de existenţa Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate, cu un oficiu şi în ţara noastră, şi de existenţa Zilei Mondiale Antidrog – 26 iunie).
   Dl Sorin Oprea, chestor, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), a prezentat o viziune generală asupra fenomenului drogurilor la nivel mondial şi naţional. În lume, se apreciază că între 149 şi 270 de milioane de persoane cu vârsta între 15 şi 64 de ani consumă droguri, în topul preferinţelor aflându-se canabisul, amfetaminele şi pastilele de ecstasy. După o stagnare în perioada 2001–2006 şi chiar o scădere în 2009, consumul a crescut exploziv în 2010, pentru toate tipurile de substanţe. În privinţa ţării noastre, drogul cel mai utilizat este tot canabisul, înregistrându-se şi tendinţa de creştere a consumului de ecstasy şi heroină, şi de scădere a celui de cocaină, un drog scump. Începând cu 2008, s-a dezvoltat rapid consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, aşa-numitele etnobotanice, folosite de 1,9% din populaţia generală. Cele din urmă s-au comercializat iniţial prin internet, iar ulterior în „magazinele de vise“, substanţele neaflându-se iniţial pe lista celor interzise de Legea nr. 143/2000, iar instituţiile statului au fost prinse pe picior greşit în această privinţă. În 2009, la nivel european, Centrul de monitorizare pentru droguri şi toxicomanii de la Lisabona estima că, din totalul comercianţilor online de droguri „legale“, 37% se aflau în Marea Britanie, 15% în Germania, 14% în Benelux şi 7% în România.
   Dna psih. Adriana Boroşan, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“, a discutat despre rolul psihologului în consumul şi dependenţa de droguri. Intervenţia acestuia este importantă în diversele momente ale instalării consumului şi dependenţei de droguri, fiind evidenţiate trei momente cruciale. Unul, în momentul iniţierii consumului, când psihologul joacă rol de informare şi educare, cu scopul formării unei personalităţi echilibrate. Odată cu dezvoltarea dependenţei, psihologul oferă contactul interuman permanent şi, în perioada de intoxicaţie şi sevraj, specialistul poate diminua afectul negativ şi chiar atenua componentele fiziologice şi somatice de disconfort. În postsevraj, sarcina sa e de a ajuta la evitarea recăderilor şi la realizarea reinserţiei sociale.
   În final, dl prof. dr. Ghiorghe Talău, de la Facultatea de Medicină „Victor Papilian“ din cadrul Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, a prezentat principiile terapeutice fundamentale în dependenţa de droguri. Dsa a făcut referire la complexitatea şi particularităţile fenomenului dependenţei, diversitatea formelor sub care aceasta se manifestă, codependenţa, dimensiunile comercială, maladivă şi infracţională, damnarea socială şi perpetuarea transgeneraţională. Direcţiile fundamentale de intervenţie terapeutică sunt medicale (tratament de substituţie, psihoactive pentru tulburările mentale coexistente, medicamente pentru diversele tulburări fizice, terapii complementare şi testele de laborator, toate acestea intervenind în intoxicaţie, supradozaj, sevraj, detoxifiere, prevenirea recăderilor şi cura de substituţie), psihologice (psihoterapie şi consiliere), sociale (cu rol în prevenţia primară, secundară şi terţiară), religioase, dar şi neprofesioniste (prin puterea exemplului, de către foşti dependenţi). În enunţarea obiectivelor terapeutice, profesorul Talău a insistat asupra faptului că niciun tratament nu este complet dacă nu se realizează reintegrarea pacientului şi că recăderile nu trebuie considerate un eşec, ci simptome în evoluţia cronică a bolii. Dintre principiile fundamentale ale tratamentului, reţinem: că adicţia este o boală complexă dar tratabilă, care afectează funcţiile creierului şi comportamentul; că nu există un tratament eficient pentru orice pacient; că tratamentul trebuie să se adreseze multiplelor nevoi ale pacientului şi nu doar abuzului de substanţe; că este esenţială rămânerea în tratament pe o perioadă adecvată de timp; importanţa consilierii şi terapiei de grup; evaluarea şi adaptarea continuă a planului de tratament; detoxifierea asistată medical nu reprezintă în sine un tratament, ci doar o primă etapă; nu este necesar ca tratamentul să fie voluntar pentru a fi eficient; pacienţii trebuie evaluaţi pentru HIV/SIDA, hepatite B şi C, TB şi alte boli infecţioase şi, totodată, consiliaţi pentru reducerea riscului de a contracta sau transmite aceste boli; recuperarea după adicţie este un proces pe termen lung, care implică frecvente şi multiple tranşe de tratament. Pentru ca toate aceste principii să funcţioneze, este nevoie de centre de tratament complet, care să integreze toate activităţile, de la evaluarea complexă la postcură şi reabilitare.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.