Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ne-am vindeca de tabagism, dar n-avem bani

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 11 octombrie 2013

După aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale să devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există peste un miliard de fumători în întreaga lume, din care aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate. Per ansamblu, 30% din adulţi (48% din bărbaţi şi 12% din femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate, el ucide şase persoane la fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun. Dacă în anul 2002, numărul deceselor în rândul fumătorilor se situa undeva la patru milioane, până în 2020, se estimează că acesta va ajunge la zece milioane pe an.

 

Fumatul afectează organismul din cap până în picioare, spune dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. Începând cu accidente vasculare cerebrale şi continuând cu boli cardiace acute sau boli pulmonare cronice ori cancer pulmonar şi terminând cu tromboflebite, afecţiuni ale organelor genitale, toate acestea pot fi produse de fumat. Este adevărat, nimeni nu le are pe toate, spune medicul, dar în mod cert fiecare fumător va fi lovit undeva şi anume, exact în organul care este cel mai sensibil: „Nu există organism să nu aibă o sensibilitate, iar fumatul exact acolo te pocneşte“.
O direcţie de abordare, în opinia prof. dr. Miron Bogdan, şeful Catedrei de pneumologie a UMF „Carol Davila“, ar fi aceea că „nu există zonă mai fertilă întru prevenirea bolilor decât lupta împotriva fumatului“, fumat care trebuie privit din două unghiuri: ca boală şi ca endemie, „poate cea mai gravă endemie pe care o suferă omenirea la ora actuală“.
„Povara conceptului de boală a omenirii merge într-atât încât, actualmente, există studii care se întreabă dacă fumatul nu intervine în genom, dacă nu cumva ne alterează genele, dacă omenirea nu este otrăvită până în cartea vieţii, care se numeşte genomul celular şi care se transmite de la om la om, descendent“, explică profesorul Bogdan.

Premii pentru ex-fumători

Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ din Capitală a fost, la 26 septembrie a.c., gazda unui eveniment, în premieră europeană prin natura sa – Ziua europeană a ex-fumătorului –, unde au fost premiaţi cei care au reuşit să se lase de fumat prin programul „Stop fumat“, derulat de Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat, din cadrul institutului.
Premiile – care au constat, printre altele, în sticle de apă pentru sport, bandane, pixuri, puşculiţe – au fost oferite în cadrul campaniei „Ex-fumătorii sunt de neoprit!“ finanţată de Comisia Europeană (CE), începând cu anul 2012 şi implementată în mod unitar în toate statele membre ale UE.
CE a propus această zi pentru că, după cum spune dr. Magdalena Ciobanu, cei care s-au lăsat de fumat sunt „cei mai buni mesageri, cei mai convingători avocaţi că există viaţă bună după ce te laşi de fumat“.
În plus, profesorul Miron Bogdan spune că această zi are o dublă conotaţie: pe de o parte, bucuria confruntării cu ideea de sănătate, de însănătoşire a celor care s-au lăsat de fumat, iar pe de altă parte, o reflecţie pentru cei care încă fumează şi trebuie convinşi că merită „să se caute medical şi să se vindece de această boală“.
Lansată în 2011, campania „Ex-fumătorii sunt de neoprit“ este una dintre cele mai importante iniţiative ale Comisiei Europene, având ca obiectiv combaterea celor 700.000 de decese care pot fi prevenite, ce au loc anual în UE ca urmare a consumului de tutun. „Ex-fumătorii sunt de neoprit” se adresează celor 28 de milioane de fumători cu vârste între 25 şi 34 de ani din UE, punând accentul pe avantajele renunţării la fumat, nu pe pericolele asociate acestui obicei.
„Ziua ex-fumătorului“ vine după o altă inovaţie recentă a campaniei Comisiei Europene, programul „Quit Smoking With BarÎa“ („Renunţă la fumat împreună cu BarÎa“). Acesta reprezintă primul parteneriat al CE cu clubul internaţional de fotbal FC Barcelona şi ajută în prezent peste 70.000 de persoane să renunţe la fumat.
Organizatorii speră ca evenimentele desfăşurate în întreaga Europă de „Ziua ex-fumătorului“ să ducă la formarea unei noi tradiţii de a felicita ex-fumătorii şi a sărbători sănătatea.

„Stop fumat“ nu mai are finanţare  

Pe lângă premierea amintită, Ziua europeană a ex-fumătorului a prilejuit coordonatorilor programului „Stop fumat“, derulat la „Marius Nasta“ în anul 2012, să prezinte rezultatele acestuia.
Din cele 724 de persoane care s-au adresat Centrului pentru a primi sprijin, spune dr. Magdalena Ciobanu, 647 (89,3%) au primit tratament medicamentos (Champix sau Zyban). La sfârşitul tratamentului, adică la trei luni de la intrarea în program, 376 dintre ei erau nefumători (58,1%), 104 (16%) nu au putut fi evaluaţi (cauze: nr. de telefon schimbat sau greşit, nu au răspuns etc.), iar 167 încă fumau. Motivul principal pentru cei care au continuat să fumeze, aşa cum au relatat chiar ei, a fost acela că fie şi-au întrerupt prematur tratamentul sau nu l-au început deloc, fie au avut senzaţii neplăcute pe care le-au atribuit tratamentului, fără să întrebe coordonatorii programului şi fără să se prezinte la întâlnirile periodice de control. În ce priveşte proporţia femei/bărbaţi, aceasta a fost egală în grupul celor care nu mai fumau, în schimb mai mulţi bărbaţi au abandonat tratamentul şi au reînceput fumatul (53% din cei care au continuat fumatul erau bărbaţi).
La şase luni de la intrarea în program, 261 de persoane erau în continuare nefumători (69,4%), iar 115 au reluat fumatul. Majoritatea celor care au reluat fumatul au declarat că acest lucru s-a produs într-o conjunctură socială, la anturaj: „Am fost la un club şi am fumat doar o ţigară, apoi am ajuns din nou la un pachet“.
La un calcul simplu, pornind doar de la fumătorii care s-au adresat programului cu intenţia de a renunţa complet la tutun şi de a urma tratamentul conform recomandărilor (543 de persoane), rata de succes la trei luni a fost de 69,3%, iar la şase luni de 48%. Motivul reluării fumatului, spune dr. Ciobanu, este exclusiv de natură psihologică, „ceea ce subliniază importanţa consilierii psihologice acordată de un psiholog cu pregătire în domeniul tabagismului“.
Aceasta mai spune că, deşi programul are rezultate vizibile, iar oamenii au început să-l cunoască şi sună pentru programări, absenţa banilor face aproape imposibilă continuarea lui, doar cu sfaturi şi cu bătăi pe umăr nu se poate face mare lucru. „De la începutul anului, finanţarea programului a scăzut dramatic, practic bugetul alocat achiziţionării medicamentelor a fost zero“.
Potrivit acesteia, la nivelul întregii ţări, în cadrul programului „Stop fumat”, anul trecut au primit tratament în jur de 3.000 de persoane, „pentru că medicamentele costă, iar banii au fost extraordinar de puţini“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.