Comorbidități asociate sugarilor expuși la virusul Zika
Deși există numeroase teorii în legătură cu malformațiile fătului asociate infecției mamei cu virusul Zika în perioada intrauterină, aceasta fiind o tema intens promovată la nivel internațional, încă nu există dovezi clare în acest sens. Un studiu1 realizat în perioada 2016–2018 în SUA, în teritoriile în care au fost depistate infecții cu virusul Zika (Puerto Rico, Samoa Americană etc.), prin care au fost examinați 1.450 de sugari ale căror mame au fost infectate cu Zika, arată că 6% din subiecți au prezentat malformații neurologice sau oftalmologice, cu o rată de peste 30 de ori mai mare decât în cazul populației normale. Aproximativ 9% din sugari au asociat afectare neurologică, precum: crize convulsive, afectarea deglutiției, dezvoltare psihomotorie deficitară sau pierderea auzului. Recomandările actuale ale CDC (Centers for Disease Control and Prevention) pentru profilaxia infecției cu virusul Zika sunt: bărbații care au fost expuși la virusul Zika, ce plănuiesc conceperea unui copil împreună cu partenera de viață, sunt sfătuiți să aștepte cel puțin trei luni după apariția simptomatologiei specifice sau după expunere; bărbații care au fost expuși la virusul Zika, a căror parteneră este însărcinată, ar trebui să utilizeze contracepția de barieră (prezervativ) sau să evite complet actul sexual pe durata sarcinii; femeile însărcinate sunt îndrumate să nu călătorească în zonele aflate la risc de transmitere a virusului Zika.
Screeningul pentru fibrilație atrială la adulții asimptomatici
Serviciul pentru îngrijiri profilactice al SUA (US Preventive Services Task Force – USPSTF) susține că nu există dovezi suficiente pentru implementarea unui screening pentru fibrilația atrială.
Potrivit unui studiu publicat recent2, încă nu s-a dovedit că screeningul prin EKG poate reduce riscul de fibrilație atrială în cazul adulților asimptomatici. Deși screeningul prin utilizarea EKG poate detecta cazuri de fibrilație atrială nou diagnosticate, nu s-a demonstrat că această metodă are eficacitate superioară comparativ cu simpla palpare a pulsului. Tratamentul anticoagulant profilactic al fibrilației atriale reduce riscul de accident vascular cerebral și mortalitatea de orice cauză, însă crește riscul de hemoragii. Totuși, nu este pe deplin elucidat avantajul detecției precoce a fibrilației atriale prin EKG la adulții vârstnici asimptomatici și instituirea tratamentului medicamentos, comparativ cu inițierea tratamentului după apariția simptomelor.
Chirurgia bariatrică în DZ tip 2
Rezultatele unei analize retrospective publicate în urmă cu o săptămână3 arată că chirurgia bariatrică înjumătățește riscul microvascular în cazul pacienților cu diabet zaharat de tip 2. Astfel, s-a descoperit că aproximativ 4.000 de pacienți la care au fost efectuate operații din sfera chirurgiei bariatrice au avut o reducere a incidenței la cinci ani a afectărilor microvasculare asociate diabetului zaharat de tip 2 (neuropatie, nefropatie și retinopatie). Complicațiile la acești pacienți sunt reduse cu până la 60%, comparativ cu alți 11.000 de pacienți la care nu s-a intervenit chirurgical, aceștia din urmă primind tratament antidiabetic obișnuit. Potrivit autorilor analizei, opțiunea chirurgiei bariatrice ar trebui să fie luată în considerare în cazul pacienților cu diabet zaharat de tip 2 cu un index de masă corporală ≥35 kg/m2.
Human papilloma virus și cancerul de esofag
Pacienții cu displazie Barrett de grad înalt sau cei cu adenocarcinom esofagian care sunt infectați cu HPV au un prognostic mai bun comparativ cu pacienții HPV negativi4. Această descoperire ar putea fi utilizată în reducerea toxicității tratamentului aferent, fără afectarea supraviețuirii. De asemenea, asocierea ar putea fi exploatată pentru diagnosticare, stratificare, supraveghere și tratament, inclusiv vaccinare. Nu este singura asociere de acest tip, carcinomul scuamos de cap și gât, în cazul pacienților HPV pozitivi, prezentând rate de supraviețuire mai ridicate și un risc de recurență scăzut.
