Evenimentul s-a bucurat de o prezență numeroasă atât din partea pacienților transplantați, cât și din partea specialiștilor din transplant, reprezentanților autorităților și organizațiilor din sfera medicală și a mass-media, se arată într-un comunicat.

Conferinţa de presă s-a bucurat de prezența dr. Tiberius Marius Brădățan - secretar de stat în Ministerul Sănătății, prof. dr. Daniel Coriu - președinte al Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Irinel Popescu – director Centrul Transplant Hepatic IC Fundeni, conf. dr. Silviu Pițuru – prorector UMF „Carol Davila” București, prof. dr. Eugen Gustea – prorector UnArte București. Toți aceștia, alături de dr. Radu Zamfir – director executiv ANT, prof. dr. Ioana Grințescu – KDP național, șef secție ATI Spitalul Floreasca București, prof. dr. Dana Tomescu – șef secție ATI IC Fundeni, au prezentat principalele strategii și proiecte în privința dezvoltării activității de transplant în România și au transmis mesaje de susținere pentru activitatea de transplant. Ei au subliniat faptul că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă.

Au fost enumerate și problemele spinoase ale activității: numărul redus de donatori, numărul scăzut de spitale în care activitatea de identificare și declarare donatori se desfășoară corespunzător, numărul scăzut de unități sanitare care au implementat, printr-o muncă susținută și cu suportul managementului, conceptul de „cultura donatorului”.

S-a subliniat importanța mass-media în educarea și informarea corectă a populației, precum și rolul foarte important pe care îl are în promovarea activității de donare în rândul populației.

Ministerul Sănătății susține activitățile de transplant și proiectele Agenției Naționale de Transplant prin proiectul SIPOCA 696 – „Îmbunătățirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”. Activitățile de transplant sunt incluse în Strategia Națională de Sănătate, care se desfășoară până în anul 2030. Secretarul de stat dr. Tiberius Marius Brădățan a transmis mesajul de susținere al ministrului Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, și a precizat că garantează existența unor fonduri pentru finanțarea proiectelor în viitorul apropiat, prin Programul Operațional Sănătate.

Ministerul Sănătății tocmai a terminat protocoalele și ghidurile de practică medicală standardizate în domeniul transplantului, după care vor lucra medicii din toate centrele acreditate din țară. Un proiect realizat în premieră în România, prin fonduri europene. În ghiduri sunt prevăzute și criteriile după care vor fi aleși bolnavii care vor beneficia de transplant. În plus, ne propunem să dezvoltăm și să implementăm funcționalitățile registrului național de transplant, astfel încât alegerea să fie bazată pe criterii obiective”, a transmis ministrul Sănătății.

Agenția Națională de Transplant își propune, cu sprijinul Ministerului Sănătății și Ministerului Dezvoltării, să atingă obiectivele din strategia națională de sănătate și anume: dezvoltarea programului de transplant pediatric și a transplantului pulmonar, înfiinţarea unor bănci de multiţesut, cât şi unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică).

Se are în vedere și dezvoltarea programului non-heart-beating donor, donator fără activitate cardiacă - prelevarea de la pacienții care sunt în stop cardiorespirator iresuscitabil și ireversibil -, un proiect în care să fie incluse două unități pilot: Spitalul Clinic de Urgență  București și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași. Echipe de medici anesteziști și asistente medicale urmează să fie trimiși în Italia, la pregătire.

În cadrul conferinței, experții ANT au explicat strategia de creștere a numărului de donatori, prin implementarea programului non-heart-beating donor, de la persoane care intră în stop cardio-respirator și pentru care nu se reușește resuscitarea. Implementarea acestui tip de program implică câteva modificări legislative și sprijin din partea Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor din România.

Referindu-se la acest subiect, dr. Victor Zota a explicat:

Ca să poți să recoltezi de la un asemenea donator, este o perioadă de non touch după ce a făcut stopul cardio-respirator, în care nu ai voie să îl atingi. Acest timp trebuie definit prin lege. Sunt țări care au nevoie de 2 minute, sunt țări care au nevoie de 20 de minute”.

S-a reiterat necesitatea găsirii unor soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate, astfel încât activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil, se arată în comunicat.

Secretarul de stat a anunțat că se vor relua și specializările într-un spital universitar din Franța, care este și centru de excelență în transplant, pentru echipele medicale care ar putea face acest tip de intervenții.

Am avut discuții, începute de fostul ministru - doctorul Victor Costache, cu spitalul francez Foch, care vor continua în perioada următoare. Am reluat și vom continua colaborarea cu ei prin intermediul Agenției naționale de Transplant și a unor centre - spitale din  România, Timișoara, Iași, Cluj, București. Sunt medici care vor face schimb de experiență. Sperăm ca toate astea să ajute pentru a crește activitatea în perioada următoare și să ajute și în ceea ce privește încrederea pacienților. Este important ca ei să știe că dincolo de tot ce se vede sau nu se vede, se fac eforturi în fiecare zi și că, fără ajutorul populației, fără încrederea pacienților, nu vom putea progresa doar printr-un efort al personalului medical. Eu cred că este nevoie de un efort comun. Transplantul se bazează pe încredere: și a celor care așteaptă, și a celor care pot să ajute donând. Fără încredere, doar prin eforturi instituționale, nu vom ajunge foarte departe”, a spus dr. Tiberius Marius Brădățan. 

Prof. dr. Daniel Coriu a transmis mesajul din partea Colegiului Medicilor din România, care se alătură acestui demers de promovare a activității de transplant, şi a lansat un apel de înţelegere la nivelul societăţii cu privire la tot ceea ce reprezintă transplantul de organe, dar şi un mesaj de susţinere cu privire la dezvoltarea resursei umane implicate în transplantul de organe:

Donarea de organe în România depinde foarte mult de felul în care sunt percepute transplantul şi rezultatele acestuia de către populaţie şi de transparenţă, însă este nevoie şi de informaţii în această direcţie, de campanii de informare, astfel încât populaţia să înţeleagă şi să accepte că poate salva o viaţă sau chiar mai multe vieţi, dacă există compatibilitate, prin transplantul de organe”. A subliniat faptul că CMR pledează pentru dezvoltarea centrelor de transplant, atât din punctul de vedere al infrastructurii şi al personalului medical dedicat, cât şi ca acces transparent al pacienţilor la listele de aşteptare.

În discursul său, prof. dr. Irinel Popescu, întemeietorul programului de transplant hepatic din România, s-a referit la perioada dificilă de pionierat, dar cu bune rezultate datorită muncii de echipă desfășurată zi și noapte, cu spijinului autorităților sanitare și al mass media. 

 Prof. dr. Irinel Popescu a făcut o trecere în revistă a celor mai importante momente ale programului de transplant hepatic și o scurtă statistică la ceas aniversar: 25 de ani de la primele prelevări multiorgan de la donatori în moarte cerebrală, peste o mie de pacienți transplantați la Institutul Clinic Fundeni, patru programe de transplant de organe. 

În prezent, programul național de transplant a ajuns într-o fază de maturitate și s-a format o școală de transplant hepatic, cu elevi străluciți  (prof. dr. Vladislav Brașoveanu, prof. dr. Cristian Lupașcu, dr. Doina Hrehoreț), care astăzi preiau ștafeta de la cei care i-au format și care au fost deschizătorii de drumuri, a ținut să sublinieze prof. dr. Irinel Popescu.

Iar dacă Paștele care se apropie este sărbătoarea Învierii, gândurile noastre de recunoștință se îndreaptă, în același timp, către aceia care astăzi nu mai sunt printre noi, dar datorită cărora pacienții transplantați trăiesc: donatorii de organe. Și nu putem să nu remarcăm semnificația profund creștină a donării, gestul de supremă generozitate prin care unii oameni, plecând din această lume, înțeleg, ei și familiile lor, să-și ajute semenii aflați în suferință”, a mai transmis prof. dr. Irinel Popescu.

În anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea Agenției Naționale a Transplantului (ANT) în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS.

Cifrele prezentate în cadrul conferinței aduc speranță pentru viitor, dar sunt încă mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România, se arată în comunicat. De aceea, este foarte importantă promovarea aceastei metode terapeutice de înaltă performanță. Donarea de organe în România depinde foarte mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele lui de către populație, educația fiind extre de importantă.

Conceptul de moarte cerebrală trebuie înțeles foarte bine, pentru a evita refuzurile din partea familiilor posibililor donatori”,  a spus prof. dr. Ioana Grințescu – KDP național.

Ca parte a strategiei de inițiere de noi programe de transplant, dr. Dragoș Zamfirescu – medic primar chirurgie plastică, a susținut o prezentare în cadrul conferinței, despre beneficiile și utilitatea transplanturilor de țesuturi compozite.

În cadrul festivității, a fost recunoscut și onorat cu Placheta de onoare a Agenției Naționale de Transplant prof. dr. Radu Deac – pionier al transplantului cardiac în România, pentru rolul decisiv în construcția programului de transplant din România și pentru toate viețile salvate de-a lungul unei cariere de excepție.

Activitatea de transplant de organe este probabil cea mai importantă contribuție a secolului al XIX-lea, pentru că dă șansa la viață unor oameni greu încercați. Al doilea pacient cu transplant de cord din Târgu Mureș are deja 22 de ani de la operație și ne învață secretul longevității. Are 70 de ani”, a declarat prof. dr. Radu Deac.

În fiecare an, medicii și pacienții transplantați mulțumesc celor care au înțeles că transplantul este o chirurgie de înaltă perfomanță salvatoare de vieți și își îndreaptă gândurile de mulțumire și recunoștință către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viață, dincolo de durerea lor.

Colegiul Medicilor din România susține dezvoltarea transplantului românesc

Secţie pentru mari arşi, inaugurată la SCJU Craiova