În
perioada 29–31 martie a.c., la Iaşi, s-a desfăşurat al IV-lea Congres al Societăţii
de Nutriţie din România, cu tema principală – Nutriţia în bolile cronice netransmisibile. Organizatorii
evenimentului au fost Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ –
Facultatea de Medicină, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon“,
Societatea de Medici şi Naturalişti, Academia de Ştiinţe Medicale – filiala Iaşi,
Colegiul Judeţean al Medicilor, Direcţia de Sănătate Publică şi Casa de Asigurări
de Sănătate a judeţului Iaşi. În deschiderea evenimentului, dna prof. dr. Mariana Graur, preşedinta
Societăţii de Nutriţie din România (SNR), a declarat: „Este al patrulea congres
al SNR – înfiinţată în 2005 ca o necesitate de aprofundare a problemelor nutriţionale
în cadrul unei specialităţi care, de fapt, se ocupă de nutriţie. În România, diabetul, nutriţia şi bolile metabolice
este singura specialitate care, imediat absolvită, oferă mediului medical
doctori nutriţionişti“. De altfel, în acest spirit s-a înscris şi cursul Tendinţe noi în nutriţie, susţinut de
dsa. „Fiecare dintre noi suntem aglomeraţi cu diabetul, cu obezitatea şi cu
multe alte lucruri prioritare în viaţă şi atunci s-a simţit nevoia unei abordări
din perspectivă ştiinţifică a problemelor de nutriţie“, a mai precizat preşedinta
SNR.
Au
fost prezenţi la reuniune medici rezidenţi şi specialişti din majoritatea
centrelor universitare şi medicale din ţară, pentru a dezbate tema sensibilă a
nutriţiei în bolile cronice netransmisibile. În acest context s-au înscris lucrările
prezentate: Hiperglicemia şi sindromul coronarian acut – o poveste dulce-amară
(dr. Antoniu-Octavian Petriş, Iaşi); Alimentaţia în prevenţia diabetului
zaharat şi a prediabetului (prof. dr. Amorin-Remus Popa, Oradea); Grupuri şi
modele de alimentaţie în managementul diabetului zaharat (prof. dr. Maria Moţa,
Craiova, preşedinta Asociaţiei Române de Educaţie în Diabet); Nutriţia în
accidentele vasculare cerebrale (prof. dr. Cristian Dinu Popescu, Iaşi);
Alimentaţia pacientului cu pompă de insulină (dr. Gina Botnariu, Iaşi). Dintre
acestea, a suscitat în mod deosebit interesul audienţei prezentarea nutriţiei în
accidentele vasculare cerebrale. „În cazul pacientului cu AVC trebuie să
determinăm un bilanţ şi un necesar. Acestea sunt caracteristice fiecărui
pacient şi trebuie făcute. Comunicăm foarte bine cu echipa de la terapie
intensivă. În acest context, există standarde de electroliţi, de vitamine,
care, cu siguranţă, trebuie să ajungă la pacient. Acestea toate se regăsesc în
tratate, în prospecte şi trebuie să ţinem cont de ele. Mai poate exista un
sindrom de realimentare, care apare în primele patru zile după reluarea
alimentaţiei orale, despre care e bine să ştim şi să avem explicaţii ale tulburărilor
digestive ce pot apărea, mai ales ale celor hidroelectrolitice. Aşadar, există
suplimente nutriţionale preparate pe loc. Am, în acest context, un exemplu
concret – chiar din zona de unde sunt originar, Buzău. Cu mulţi ani în urmă,
din lipsă de potasiu, anestezistul tatălui meu, profesorul Dan Tulbure, împreună
cu un alt anestezist, Viorel Girota, au folosit supă de pătrunjel, pe care au
administrat-o pacientului şi au reuşit să corecteze, în timp record la vremea
respectivă, starea pacientului. (…) Indicele de masă corporală poate influenţa
prognosticul? Evident că da. Uneori este în discordanţă şi supraponderalul are
evoluţii favorabile, alteori, mai ales atunci când există patologie de
acompaniament de tip cardiac, lucrurile se potenţează negativ şi nu ajunge unde
trebuie. Conchid şi susţin că bolnavul cu AVC are nevoie de o nutriţie
specializată, de la administrare la supravegherea evoluţiei şi la corecţie, atât
în faza acută, cât şi în cea cronică“, a punctat dl prof. dr. Dinu Cristian
Popescu.
În
continuarea programului ştiinţific, au fost aduse în atenţia celor 150 de
specialişti prezenţi lucrările: Suplimentele alimentare energogene – mit sau
realitate (conf. dr. Ioan Andrei Vereşiu, Cluj-Napoca, preşedintele Federaţiei
Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice); Diete confirmate în
managementul clinic al obezităţii (conf. dr. Gabriela Roman, Cluj-Napoca, preşedinta
Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii); Nutrigenetica şi nutrigenomica
din perspectiva clinicianului (dr. Cornelia Bala, Cluj-Napoca); Epidemiologia
nutriţională (prof. dr. Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină a UMF
„Gr. T. Popa“ Iaşi); Hipoglicemia la pacientul cu diabet zaharat tip 2 (dr.
Bogdan Mihai, Iaşi).
„Am fost prezent la trei din cele patru ediţii
ale Congresului Societăţii de Nutriţie din România şi, de la an la an,
evenimentul este din ce în ce mai bun. Sunt schimbări, numai în bine şi dna
prof. dr. Mariana Graur trebuie felicitată, fiindcă are un colectiv foarte bun.
Se vede că au câştigat experienţă în organizarea de manifestări de talie naţională.
Tema congresului este de maximă importanţă, nu numai pentru noi, profesioniştii,
ci pentru toată lumea. (…) Pe tot parcursul evenimentului au fost abordate teme
variate şi acesta este un câştig. Au fost prezentate studii de intervenţie
pentru scăderea riscului la pacienţii cu diabet zaharat. Pe lângă acestea, au
fost abordate şi multe alte subiecte din domeniul nutriţiei, de reprezentanţi
din aproape toate centrele medicale importante din ţară, ceea ce dovedeşte că
există o preocupare continuă pentru nutriţie“, a precizat, la finalul manifestării,
dl conf. dr. Ioan Andrei Vereşiu. De asemenea, la închiderea congresului, dna
prof. dr. Mariana Graur a afirmat că iniţiativa înfiinţării Societăţii de Nutriţie
din România a dus la implementarea multor proiecte în domeniu. „Evenimentul a
fost de bun augur. Avem oameni şi de alte specialităţi care au venit alături de
noi şi am putut să realizăm un ghid naţional de nutriţie, care este postat deja
pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Am realizat şi implementat programe locale
de educaţie nutriţională la diverse niveluri, din şcoli până în facultăţi. Prin
ceea ce facem, în profesia noastră ca medici, dar şi prin intermediul acestui
congres, iată-ne, suntem la ediţia a patra, am reuşit să înfiinţăm
specializarea de nutriţie atât în
cadrul universităţii noastre, cât şi la alte trei din ţară. În ultimii ani, am
simţit nevoia să avem în programa noastră cursuri de nutriţie pentru medicii
rezidenţi şi, ca dovadă, în paralel cu congresul a fost organizat şi cursul de
nutriţie pentru rezidenţi – de aceea, întreaga manifestare are un contur
didactic. Este bine atât pentru medicii rezidenţi, cât şi pentru specialiştii
cu experienţă mai mare, deoarece lumea este într-o continuă schimbare şi
trebuie să fim la curent cu tot ce se întâmplă pe tărâmul nutriţiei şi nu
numai“, a conchis organizatoarea reuniunii.
