Astfel, milioane de oameni au fugit din calea ostilităților și și-au lăsat în urmă viețile și mijloacele de trai. Guvernele din țările învecinate au primit imediat persoanele din Ucraina, oferind o gamă largă de servicii – sănătatea acestor persoane fiind o prioritate. 

Tocmai de aceea, Organizația Mondială a Sănătății a inițiat un studiu amplu, încercând să răspundă la întrebarea „Ce obstacole întâmpină refugiații ucraineni în România?”. 

„Am crezut cu tărie că trebuie să punem la dispoziție servicii de sănătate pentru persoanele care fug din calea războiului, așa că am făcut-o, fără ezitare”, a declarat Maria Madalina Turza, consilier de stat și coordonator strategic al asistenței umanitare a refugiaților la Cancelaria Primului Ministru, România. 

La unde Cancelaria Primului Ministru din România, în ianuarie 2023, erau înregistrați în țară 107.000 de refugiați, potrivit informațiilor publicate pe pagina oficială de Facebook a Biroului OMS din România (World Health Organization Office for Romania).

OMS a sprijinit autoritățile române

Pentru a analiza nevoile și lacunele serviciilor de sănătate din perspectiva refugiaților ucraineni din România, OMS a sprijinit autoritățile naționale de sănătate în realizarea unui studiu amplu, despre care puteți afla mai multe detalii accesând acest link: www.who.int.

„Acest studiu este important pentru că ne oferă informații structurate și de încredere pe care le putem integra în formularea răspunsului național. Se întâmplă să auzim povești, anecdote, ici și colo, despre experiența cuiva, dar ele nu reprezintă o bază pentru o politică. Cu aceste date, sunt convins că obținem informații importante”, a declarat ministrul sănătății, dr. Alexandru Rafila.

Clinicile de asistență medicală ale OMS pentru refugiații ucraineni funcționează acum cu sprijinul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică și al autorităților locale din România, iar furnizorii de servicii medicale și refugiații primesc informații adaptate.

Potrivit www.who.int, OMS a sprijinit autoritățile din domeniul sănătății de la noi din țară să realizeze interviuri calitative cu refugiații din Ucraina, pe o perioadă de cinci luni, în anul 2022.

Studiul a fost condus de departamentul Behavioural and Cultural Insights Unit de la biroul din Europa al OMS și de la biroul OMS din România, cu sprijinul Ministerului Sănătății, al Administrației Prezidențiale, al Institutului Național de Sănătate Publică și al altor entități.

Interviurile inițiale au fost realizate în luna mai 2022, apoi au urmat interviuri de follow-up în luna octombrie, pentru a monitoriza schimbările apărute în experiențele refugiaților ucraineni.

Aceste interviuri realizate în profunzime au oferit informații esențiale, care le permit acum autorităților din domeniul sănătății din România să adopte o abordare centrată pe pameni în ceea ce privește răspunsul la nevoile refugiaților ucraineni în materie de sănătate.

Și alte țări au urmat același model. Studii similare sunt conduse în prezent în Polonia, Slovacia și Slovenia, care în total găzduiesc 1,7 milioane de refugiați din Ucraina, conform datelor disponibile până la 10 ianuarie 2023.

Refugiații au nevoie de sprijin pentru a accesa serviciile medicale

În acest studiu, refugiații ucraineni și-au manifestat recunoștința față de români și față de autorități. Totuși, în primele luni, din cauza incertitudinilor referitoare la modul în care funcționează sistemul de sănătate de la noi, la serviciile la care erau eligibili refugiații și la ce preț le puteau accesa au făcut ca accesarea serviciilor din sănătate să fie o mare provocare.

După șase luni sau mai mult de șase luni petrecute în România, respondenții care au participat la interviuri au spus că au fost, în general, mai încrezători și că au învățat mult mai multe despre cum funcționează sistemul de sănătate din România.