Lucrătorii din domeniul medical au utilizat la scară largă telemedicina în contextul pandemiei de COVID-19, arată un studiu realizat în perioada 10-22 martie pe 108 medici de familie (MF) și de alte specialităţi.

La modul general, două din zece consultaţii s-au desfășurat de la distanţă, telemedicina fiind folosită de 82% dintre respondenţi. Totuși, această modalitate de îngrijire a pacienţilor a fost adoptată într-o proporţie mai mare de medicii de familie – 23% dintre aceștia făcând uz de ea, comparativ cu 16% în rândul celor de alte specialităţi.

Cele două categorii au preferat mai degrabă o abordare hibridă a consultaţiilor (în cabinet și de la distanţă), dar și aici s-au înregistrat diferenţe semnificative. În rândul medicilor de familie, 90% au folosit metoda hibridă, în timp de 10% au consultat pacienţi doar la cabinet. De partea cealaltă, 68% dintre specialiști au avut o abordare hibridă a îngrijirii bolnavilor și 32% doar la cabinet. 

Reticenţi la prescrierea online a tratamentelor

În ceea ce privește prescrierea tratamentelor, rezultatele studiului arată că telemedicina a avut un impact moderat asupra acestui aspect, întrucât cei mai mulţi respondenţi declară că au prescris același tratament ca atunci când consultau pacienţii faţă în faţă.

Totuși, medicii specialiști non-MF s-au arătat mai reticenţi în a elibera reţete de la distanţă, doar 42% făcând acest lucru, comparativ cu 60% în rândul medicilor de familie. Cei mai mulţi, 46%, au folosit telemedicina doar pentru a evalua pacienţii, comparativ cu medicii de familie, unde proporţia a fost de 17%.

Per total însă, medicii de familie consideră că activitatea lor a fost afectată semnificativ în contextul pandemiei de COVID-19. Cei mai mulţi dintre ei (61%) menţionează că activităţile curente cel mai afectate au fost eliberările de trimiteri la analize sau la consultaţii de specialitate, urmate de evaluarea periodică a copiilor mici și a pacienţilor cu boli cronice.

Frica de COVID-19

La rândul lor, majoritatea medicilor de alte specialităţi (82%) au raportat un declin dramatic al examinărilor periodice pentru monitorizarea afecţiunilor cronice, urmate de consultaţiile cerute de pacienţi pentru monitorizarea stării de sănătate și de vizitele pentru diagnosticarea sau tratarea afecţiunilor acute.

Atât medicii de familie, cât și cei non-MF sunt de părere că pacienţii refuză spitalizarea de teama de a nu se îmbolnăvi de COVID-19. Când totuși aceștia se deplasează la spital, simptomele sunt mai puternice, iar afecţiunile sunt mai severe. Teama de SARS-CoV-2 nu i-a ferit însă pe toţi de boală. Peste 90% dintre medicii de familie au declarat că au avut pacienţi cu COVID-19 în ultima lună, media lunară a acestora fiind de 23.

De altfel, cei mai mulţi medici de familie (97%) spun că pandemia i-a determinat să petreacă mai mult timp pentru a se informa asupra infecţiei cu SARS-CoV-2 și a vaccinurilor împotriva acesteia, obligându-i totodată să completeze mai multe documente. Proporţia celor care declară același lucru este la fel de ridicată și în rândul medicilor non-MF – 87, respectiv 71%.