Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ordonanţa-mamut nemulţumeşte industria farma

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 3 aprilie 2015
Accesul pacienţilor la terapiile noi, dar costisitoare, va deveni şi mai dificil, susţin unii reprezentanţi ai producătorilor de medicamente. Constatarea vine în urma unei ordonanţe de urgenţă emisă la sfârşitul săptămânii trecute, o ordonanţă-mamut prin care Guvernul modifică şi alte 25 de acte normative fără nicio legătură cu sistemul medical. Ordonanţa a fost publicată direct în Monitorul Oficial, la 13 martie, fără a intra în prealabil în dezbatere publică. Printre actele normative pe care le modifică se numără şi OUG nr.77 din septembrie 2011, cea care reglementa taxa de tip clawback.
Taxa de clawback impune producătorilor de medicamente să returneze statului român un procent din sumele rezultate în urma vânzărilor de medicamente compensate şi a fost creată pentru a compensa deficitul dintre consumul total de medicamente şi bugetul alocat acestora de la Fondul naţional de asigurări de sănătate. Până în toamna anului trecut, contribuţia trimestrială a fost nediferenţiată pentru toate companiile farmaceutice. O ordonanţă de urgenţă emisă în noiembrie introducea clawbackul diferenţiat pentru medicamentele care, în urma evaluării Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM), intră condiţionat pe lista de compensate, în baza unor contracte de tip cost-volum sau cost-volum-rezultat.
Contractele cost-volum-rezultat sau cost-volum-eficienţă sunt contractele în care companiile farmaceutice se angajează să furnizeze un anumit volum de medicamente la un preţ negociat, pentru o anumită categorie de pacienţi, pe o perioadă de timp, cu condiţia atingerii unei anumite ţinte terapeutice. Astfel de contracte se negociază, de regulă, pentru medicamentele foarte scumpe. Mecanismul încearcă să împartă riscul între plătitorul de servicii medicale (statul, asiguratorul) şi producător. Plătitorul vrea să se asigure că nivelul foarte ridicat al costurilor medicamentelor se justifică prin rezultatele bune ale tratamentelor. În contractele de tip cost-volum-eficienţă, dacă pacientul nu răspunde la tratament, costurile cu medicamentele sunt suportate de compania producătoare.
Din noiembrie 2014, valoarea procentuală a clawback-ului pentru aceste companii urma să fie calculată adunând la procentul aferent trimestrului anterior încheierii contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat („p“) între 5 şi până la 30 de puncte procentuale, în funcţie de proporţia numărului de pacienţi contractabili pentru fiecare terapie faţă de numărul de pacienţi eligibili. Astfel, la o taxă de clawback de 25%, o companie care încheia un contract de acest tip cu statul putea ajunge să dea înapoi până la 55% din valoarea consumului trimestrial. Această valoare se calculează prin înmulţirea preţului de vânzare cu amănuntul fără TVA cu volumul de medicamente consumate trimestrial.
Reprezentanţii CNAS au spus în repetate rânduri că îşi doresc contracte de tip cost-volum pentru patologiile „scumpe“, respectiv pentru medicamentele din programele naţionale de oncologie, HIV-SIDA, hepatită.
Condiţiile nu au convenit însă producătorilor, aşa că momentan nu s-a ajuns la nici un acord cost-volum între firme şi CNAS, respectiv între companii şi CNAS sau Ministerul Sănătăţii.
Noua ordonanţă de urgenţă creşte şi mai mult procentul care va fi folosit pentru calculul contribuţiilor trimestriale pentru companiile farmaceutice care încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat. Astfel, acesta poate fi chiar şi cu 70% mai mare faţă de procentul de clawback al semestrului anterior, dacă proporţia de pacienţi pentru care se contractează terapia respectivă este între 60 şi 100% din totalul celor eligibili.
„O asemenea grilă nu ţine seama de realitatea economică: p-ul la ora actuală este stabilit la 25%. p+70% duce la 95%. Or, asta ar însemna că eu trebuie să dau un discount de 95% la produsele mele ca să intru în acord cost-volum cu Casa. Nu văd cine ar putea să încheie acorduri cost-volum în condiţiile acestea înrobitoare. Cine a propus asemenea grile nu a ţinut cont de faptul că o societate de medicamente nu este o societate de binefacere. La final, scrie parcă în duşmănie: fără a depăşi procentul de 100%. Adică, dacă ar fi fost să depăşesc procentul de 100% însemna că trebuie şi să dau medicamentele gratis şi să mai şi aduc bani de-acasă?“, întreabă Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
„Nu poate funcţiona aşa ceva, nu o să vină nimeni să dea tratament gratuit“, constată un manager de corporate affairs al unei mari companii farmaceutice, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
„Acordul cost-volum înseamnă un contract. Nu se întâmplă negocierea cu pistolul la tâmplă. Astea sunt regulile. Vii la negociere şi la discountul dat de tine, primeşti un număr de pacienţi. Dacă vrei să intri în listă“, crede Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, convins că industria se va adapta.
Ciurchea spune că „nu există contribuţie trimestrială la contractul cost-volum, ci discounturi, intervale de negociere“. Textele ordonanţelor din noiembrie şi martie îl contrazic însă, folosind termenul de „contribuţie trimestrială“, ca şi în cazul clawbackului pe baza cărora se calculează. Preşedintele Casei este optimist cu privire la viitoarele contracte cost-volum-eficienţă.
Această ordonanţă va întârzia şi mai mult accesul pacienţilor la medicamentele noi, susţine, în schimb, Dan Zaharescu, care atrage atenţia asupra unor neclarităţi din actul normativ. Deşi contribuţiile vor fi stabilite în funcţie de numărul de pacienţi eligibili pentru o anumită terapie, ordonanţa nu precizează ce înseamnă pacient eligibil, cum este stabilit acest număr. În absenţa registrelor naţionale pentru numeroase afecţiuni, rămâne de văzut care va fi referinţa acestor calcule. Ciurchea spune că numărul pacienţilor eligibili va fi stabilit de comisia medicală, „pe baza unor criterii medicale. De exemplu, la hepatită C – fibroza hepatică… Vor fi nişte criterii transparente, cunoscute de toată lumea.“
Ordonanţa pare scrisă în grabă. Doar aşa ne putem explica cum au apărut unele greşeli de exprimare, dar şi cum a dispărut un interval din tabelul care arată cum se vor calcula contribuţiile trimestriale. Astfel, nu este foarte clar ce clawback se va plăti dacă numărul pacienţilor contractabili reprezintă între 15 şi 20% din numărul de pacienţi eligibili. Dar poate că pentru a afla trebuie să aşteptăm următoarea ordonanţă de urgenţă. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.