Curtea
de Apel a decis miercuri ca Ministerul Sănătăţii să plătească integral
tratamentul pentru şapte bolnavi de cancer care au nevoie de terapie de ultimă
generaţie, mai eficientă decât medicamentele mai vechi decontate în prezent de
statul român. Lista medicamentelor subvenţionate în România nu a mai fost
actualizată de şase ani, preţurile mari ale acestor terapii noi fiind
prohibitive, puţini pacienţi permiţându-şi să le acopere din resurse financiare
proprii.
Decizia
este importantă în contextul controversei dintre companiile farmaceutice şi
noua conducere a Ministerului Sănătăţii, reprezentată de social-democratul
Nicolae Bănicioiu, care a anulat reactualizarea listei de medicamente
compensate realizată în mandatul liberalului Eugen Nicolăescu.
Avocatul
celor şapte bolnavi, Dan Cimpoieru, a declarat la Realitatea TV că „am cerut să
se asigure tratamentul a şapte bolnavi de cancer şi am cerut şi actualizarea
listei de compensate. Noi am arătat că dreptul la viaţă este afectat în mod
direct. Instanţa a admis această procedura de urgenţă“.
Deoarece
guverne succesive ale României au amânat de mai multe ori actualizarea acestei
liste, efortul bugetar pe care Guvernul trebuie să îl facă pentru a veni la zi
nu este de neglijat. Au fost înaintate mai multe estimări: una din partea Ministerului
Sănătăţii (în jur de 135 milioane de euro doar pentru ce a rămas din 2014),
alta a Ministerului de Finanţe şi cea de-a treia a Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate.
Statul
însă nu are suficienţi bani pentru a subvenţiona toate aceste medicamente noi.
Niciuna dintre ţările europene nu-şi permite aşa ceva. Tocmai de aceea s-a
inventat mecanismul HTA, de evaluare a tehnologiilor medicale. Deşi dur,
mecanismul HTA este necesar în condiţiile unui buget finit. Dar pentru funcţionarea
lui justă este nevoie de mai mulţi experţi: medici, economişti şi specialişti în
sănătate publică. România este cunoscută ca una dintre ultimele ţări europene
care încă risipeşte bani compensând medicamente lipsite de eficienţă (celebrul
caz al Tanakan-ului), în detrimentul terapiilor noi care au potenţialul de a
vindeca mii de pacienţi.
În
urmă cu doi ani, Ministerul Sănătăţii a înfiinţat un departament special de
aplicare a mecanismului HTA, care a angajat la început doar doi oameni. Apoi au
mai fost scoase la concurs patru posturi, care însă nu s-au ocupat. În toamna
lui 2013, la doar două luni după ce companiile farmaceutice au propus
Ministerului Sănătăţii un total de 167 de medicamente pentru evaluarea HTA,
unul dintre cei doi experţi a demisionat.
Cu
toate acestea, procesul a continuat, ministrul Eugen Nicolăescu (PNL) anunţând,
în chiar ultimele sale zile de mandat, o listă cuprinzând 137 de medicamente
noi aprobate pentru subvenţionare dintre cele 167 de molecule propuse de
companiile farmaceutice.
Venirea
lui Nicolae Bănicioiu (PSD) în fruntea Ministerului Sănătăţii a dus la anularea
procedurii de evaluare efectuate în mandatul lui Eugen Nicolăescu, această
procedură fiind considerată „viciată“. În schimb, Nicolae Bănicioiu a anunţat
compensarea a 16 molecule noi orfane (adică fără alternativă terapeutică), urmând
ca restul să fie reevaluate şi incluse în lista compensatelor la o dată
ulterioară. Departamentul de evaluare HTA a fost mutat în cadrul altei instituţii,
el funcţionând în prezent sub umbrela Agenţiei Naţionale a Medicamentului.
