Unul din patru români declară că nu s-a testat pentru COVID-19 niciodată de la izbucnirea pandemiei. Totuși, 74% dintre respondenţi spun că au avut apropiaţi care au trecut prin boală, arată datele unui studiu prezentat, săptămâna aceasta, de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) din România. Acesta a fost făcut public cu ocazia lansării campaniei de informare „Noua rutină de sănătate” privind importanţa testării în cazul bolilor virale, inclusiv COVID-19.

Același studiu a scos la iveală că patru din zece români ar amâna contactarea medicului cu mai mult de cinci zile după apariţia simptomelor indicative pentru COVID-19. Cel mai frecvent motiv de întârziere este percepţia conform căreia simptomele trebuie să dureze mai mult de cinci zile pentru a fi considerate grave (39%). Un alt motiv, precizat de o cincime dintre respondenţi, este teama că medicul le-ar recomanda internarea (20%), precum și teama că, odată ce ar fi diagnosticaţi și luaţi în evidenţă, ar trebui să se autoizoleze (15%).

Celelalte motive menţionate: lipsa timpului, lipsa banilor, medicul e prea ocupat, distanţa e prea mare, nu au asigurare de sănătate, starea de sănătate bună, simptomele ușoare. Doar 9% dintre respondenţi au recunoscut că nu ar întârzia să contacteze medicul dacă ar avea simptome de COVID-19.

„Sunt persoane care spun că testul nu le poate ajuta, indiferent de ce rezultat are. Cred că încă este nevoie de educaţie și de discuţie pe acest subiect – despre percepţia populaţiei apropo de testarea COVID-19. Lăsând la o parte ce înseamnă boala, complicaţiile, tratamentul sau grupurile vulnerabile, faptul că percepţia testării este una negativă înseamnă că încă mai avem nevoie să discutăm pe acest subiect”, a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC, într-o conferinţă de presă.

Printre comportamentele asociate cu suspiciunea infectării cu SARS-CoV-2 se află acei respondenţi (12%) care așteaptă să vadă cum evoluează starea lor de sănătate, mai arată studiul, deși majoritatea respondenţilor au răspuns că în cazul acestei suspiciuni trebuie să contacteze telefonic, cât mai repede, medicul de familie pentru consultaţie și recomandări. „Avem un procentaj care ne spune că mulţi dintre cei care au test pozitiv au așteptat mai multe zile până când au sunat medicul sau până au mers la camera de gardă sau la un centru de evaluare. Probabil că mulţi dintre ei au ajuns [la spital] într-o fază mult mai întârziată a bolii”, a adăugat președintele COPAC.

De ce refuză să se testeze

Aproape opt din zece persoane (77%) cunosc faptul că testarea permite diagnosticarea bolii, dar și că testarea poate contribui la reducerea transmiterii COVID-19, protejându-i pe cei din jur. 48% dintre respondenţi spun că rolul testării COVID este de a putea beneficia de tratamentul de care au nevoie, iar 6% afirmă că testul COVID nu are nicio utilitate.

În chestionar a existat o întrebare referitoare la motivele pentru care românii ar refuza să se testeze pentru COVID-19: dacă ar trebui să plătească din buzunarul propriu (48%), dacă ar fi obligaţi să se autoizoleze în cazul unui test pozitiv (17%), dacă ar trebui să se deplaseze la o unitate sanitară/medicul de familie (16%); 13% au răspuns că nu cred că testul îi poate ajuta.

Studiul a fost realizat în perioada 10-17 august, în mediul urban, pe un eșantion de 1.120 de respondenţi adulţi cu vârsta între 30 și 65 de ani. 

„Cred că e o inițiativă bună, apropo de acest studiu. E interesant ce s-ar fi întâmplat dacă studiul era făcut undeva printr-un sat. (...) Vorbind foarte serios, lucrurile nu sunt la fel ca la oraș. Și s-ar putea acolo să constatăm că pandemia a trecut mai greu. (...) Lucrurile astea sunt de gândit și eu cred că ar trebui să plecăm de aici cu ideea că pandemia se încheie, dar că avem o grămadă de treabă legată de virusuri, bacterii, fungi etc. Și dacă vorbim de virusuri astăzi, cred că ar trebui să plecăm de la ideea că orice infecție ar putea să fie de temut și că o simplă viroză la o persoană în vârstă și care are boli cronice poate să ducă la deces și că gripa poate să ajungă nu să îi fie mortală”, a declarat dr. Adrian Marinescu, director medical al Institutului „Matei Balș”.