•
Admit dintr-un început că britanicul Ben Goldacre este, alături de americanul
Atul Gawande, unul dintre medicii ale cărui cărţi le citesc cu maximă plăcere.
Goldacre şi-a construit faima, binemeritată de altfel, demontând măiastru toate
miturile medicale şi şarlataniile care bântuie insula de peste Canalul Mânecii.
Iniţiativă esenţială într-o ţară în care soţia unuia dintre cei mai longevivi
premieri din ultimele decenii lăsa să se înţeleagă că nu şi-a vaccinat copiii.
Dar
Goldacre se ocupă şi de întunericimile industriei farmaceutice, nu doar de cele
ale şarlatanilor medicali. Una dintre cauzele pe care le promovează de ani mulţi,
inclusiv prin intermediul editorialelor sale publicate în „The Guardian“, a
primit săptămâna trecută un sprijin solid din partea Organizaţiei mondiale a sănătăţii
(OMS). OMS a emis o declaraţie prin care solicită ca rezultatele şi
metodologiile tuturor studiilor clinice să fie publicate de industria
farmaceutică. Goldacre este printre primii care a scris despre tendinţa
literaturii de specialitate, aparent încurajată şi de industria farma, de a
publica în special acele studii cu rezultate pozitive în privinţa efectelor
unor molecule aflate încă în teste. Din aceste cauze, afirmă Goldacre, medicii şi
pacienţii nu pot lua decizii deplin informate. Deşi există mai multe promisiuni
şi coduri de etică care nu recomandă ascundarea rezultatelor negative, peste
jumătate dintre aceste studii nu sunt niciodată publicate. FDA (Agenţia
americană a medicamentului) poate aplica amenzi de 10.000 de dolari pentru
fiecare zi de întârziere dar, remarcă Goldacre, nu a luat niciodată o astfel de
măsură.
Ben Goldacre acuză şi
mediul publicaţiilor academice: „Există tot mai multe dovezi care demonstrează
că revistele academice eşuează adesea în a respecta standardele de bază pentru
raportarea studiilor clinice“. Medicul britanic recomandă, într-un articol
publicat în PLOS Medicine, auditarea
de rutină a publicaţiilor academice cu referire la acest aspect. Nu este
singura sugestie a lui Goldacre, care etichetează opacitatea actuală a raportării
rezultatelor studiilor clinice ca fiind una medievală, de a cărei existenţă ne
vom mira peste ani.
•
Toată lumea este de acord că, până în 2020, China va deveni cea mai importantă
economie din lume în domeniul cercetării şi dezvoltării. Problema chinezilor
este că prea multe dintre lucrările lor sunt suspectate de falsificare sau
plagiat. În doar ultimele cinci zile din martie 2015, BioMed Central a retras
42 de lucrări cu autori din China, anunţă The Lancet. Problema: mecanisme de
peer-review falsificate sau complet ficţionale. Lucrările provin din instituţii
medicale prestigioase din Beijing, Shanghai sau Chengdu. Deci nu e vorba de
fenomene izolate.
Presiunea de a
publica în reviste ştiinţifice bine cotate internaţional este mai mare în China
decât în Occident. Promovarea medicilor chinezi, de la medicul de circă până la
cel de spital universitar, depinde în bună parte de astfel de reuşite. Medicii
primesc şi bonusuri salariale în funcţie de factorul de impact al revistei în
care au reuşit să-şi vadă cercetarea publicată. Dar pedepsele pentru plagiat
sunt blânde. Ca în România, micul popor prieten din estul Europei.
•
Deşi este creatorul celei mai populare emisiuni medicale de televiziune din
Statele Unite, dr. Mehmet Oz nu este deloc popular în rândul colegilor săi de
breaslă. De-a lungul timpului, mai mulţi medici i-au contestat credibilitatea şi,
în cadrul unei audieri în faţa unei comisii a Senatului american, senatoarea
Claire McCaskill l-a admonestat pentru promovarea unor şarlatanii. La
problemele anterioare se adaugă acum seria de email-uri piratate de WikiLeaks,
deja celebra şi strania întreprindere media specializată în hacking, care aparţin
doctorului Oz.
Presa americană, în
special cea tabloidă sau aşa, niţel mai mondenă, comentează cu o greu ascunsă
satisfacţie mesajele dintre medicul-vedetă şi unul dintre directorii Sony,
companie care îi sponsorizează emisiunea. Dr. Oz sugerează că „ar trebui să
folosim succesul emisiunii noastre tv, în care Sony a jucat un rol important,
ca o pârghie şi pentru alte arene unde Sony înfloreşte, cum ar fi tehnologia
medicală“. Pare-se că dr. Oz nu-şi foloseşte emisiunea doar pentru binele privitorilor,
ci şi pentru a ajuta Sony să se extindă pe noua piaţa a tehnologiilor medicale
mobile.