Trei zile pline de conţinut
şi de oameni – interesaţi, interesanţi şi entuziaşti. De la studenţi la
nonagenari, participanţii au venit din toată ţara să-şi prezinte comunicările,
cercetările, volumele publicate sau să asculte şi să dialogheze, la Bucureşti,
între 26 şi 28 iunie a.c., la al VIII-lea congres naţional de istoria
medicinii.
Organizatorii
evenimentului – Societatea Română de Istoria Medicinii, Societatea Română de
Istoria Farmaciei, disciplinele Istoria medicinii şi Istoria farmaciei din
cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti şi Asociaţia Medicală Română – au propus ca
teme istoricul vieţii academico-ştiinţifice a medicilor şi farmaciştilor din
România, istoria neuroştiinţelor, istoricul instituţiilor sanitare din oraşele
româneşti, medicina bucureşteană – la 555 de ani de atestare documentară a
urbei şi medicina în epoca brâncovenească, în anul comemorativ al Sfinţilor
Martiri Brâncoveni.
În cei 85 de ani de
existenţă, Societatea Română de Istoria Medicinii (SRIM) a trecut prin diverse
perioade şi orientări, însă faptul de a exista, chiar într-un mod rodnic, fără
a fi sprijinită, este încurajator. Prof. dr. Nicolae Marcu, preşedintele SRIM,
prof. dr. Benone Duţescu, membru de onoare al SRIM, şi prof. dr. Octavian Buda,
vicepreşedinte al SRIM, au transmis, prin discurs şi organizare, mesajul că
istoria medicinii se redefineşte în epoca tehnologiei, înlătură festivismul şi
compilaţia, încurajând cercetarea serioasă în arhive şi construieşte un
fundament solid generaţiilor de medici.
La ceremonia de
deschidere a congresului au susţinut scurte discursuri prof. dr. Irinel
Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, prof. dr. Constantin
Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele Asociaţiei Medicale Române, dr. Traian Pătraşcu,
vicepreşedinte al filialei Bucureşti a Societăţii Române de Chirurgie, conf.
dr. farm. Adriana-Elena Tăerel, preşedinta Societăţii Române de Istoria
Farmaciei, şi Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române.
Fiecare a subliniat rolul pe care istoria medicinii îl are în oferirea de
modele pentru studenţi şi s-a arătat dispus a sprijini eforturile
iatroistoricilor români în constituirea unui muzeu naţional, a unei publicaţii
de specialitate în limba engleză şi în iniţiativa de a avea, în cadrul
universităţilor de medicină din România, istoria medicinii ca disciplină
obligatorie.
Nicolae Paulescu,
Victor Babeş, Iacob Felix, Epifanie Cozărescu, Gheorghe Marinescu, Grigore T.
Popa, Ioan Alexandru Ciurea, Friedrich Bruss, Adolf Trausch, C. Urechia,
Theodor Burghele, Eugen Rezmeriţă, Ludovic Steege, Apostol Arsachi, Alexandru
Popoviciu, George Bogdan, Iacob Pylarino, Paul Cernea, C. D. Severeanu, Dumitru
C. Tomescu, Constantin Andreoiu, G. Carabelli, D, Nedelcu, Gh. Bilaşcu, Florian
Mandache, Dimitrie Brânză ori Mihail Zotta sunt doar o parte din personalităţile
medicinii şi farmaciei din spaţiul românesc evocate de comunicatori. Modele de
profesionalism şi verticalitate, personalităţi plurivalente, cercetători
controversaţi sau farmacişti entuziaşti, toţi cei prezentaţi merită atenţia,
iar unele capitole sau biografii, scrise fără a avea surse oficiale sau în
perioade tulburi, necesită a fi reevaluate, iar adevărul rostit, unde a fost
ocultat.
Creierul şi
spiritualitatea, experienţele unui neurolog cu mescalină şi medicina
psihosomatică au fost abordate într-o secţiune dedicată neuroştiinţelor.
Bibliotecile şi preocupările extramedicale ale medicilor au fost aduse în atenţie.
S-a discutat despre: medicul orator şi medicul turnător; cărturarul şi călătorul;
inovatorul, modernizatorul în contrast cu răzbunătorul şi demolatorul de conştiinţe
ori de instituţii. Alte subiecte abordate: etica biomedicală, sexualitate şi
necazuri domestice ale medicilor; omul, sănătatea urbană şi necesitatea
privirii înspre loc şi locuire; principii de organizare sanitară şi politici
publice; stomatologie şi istorie orală; trecerea de la istoricul bazat pe „şoapta
la ureche“ la cel ce-şi susţine cu argumente temeinice descoperirile.
S-au lansat cărţi, s-a
ascultat muzică şi s-a privit spectacolul umbrelor, ilustrat de comunicatori
sau de actori. În cele trei zile ale congresului am observant preocupare şi
interes în a-l asculta pe celălalt şi a dialoga, chiar polemiza, însă util.
Organizatorii trebuie felicitaţi şi sprijiniţi pe viitor, căci am participat la
momente în care am redescoperit pasiunea şi coeziunea în comunitatea medicală.
