Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Potenţialul pandemic al noului virus gripal A/H1N1

Viața Medicală
Dr. Viorel ALEXANDRESCU vineri, 22 mai 2009
Noul virus gripal A/H1N1 s-a răspândit rapid pe tot globul, dar în ac est moment potenţialul său pandemic este foarte dificil de estimat din cauza informaţiilor limitate privind transmisibilitatea, diversitatea genetică şi aspectul clinic al cazurilor. Analiza epidemiei din Mexic sugerează că 23.000 (între 6.000 şi 32.000) de persoane au fost infectate până la sfârşitul lui aprilie, dând o valoare estimativă a ratei fatalităţii cazurilor (RFC) de 0,4% (între 0,3% şi 0,5%) pe baza deceselor confirmate sau suspectate raportate la timp. Severitatea clinică pare mai mică decât cea observată în 1918, dar comparabilă cu cea observată în 1957. Ratele clinice de atac la copii au fost de două ori mai mari decât la adulţi (< 15 ani: 61%, = 15 ani: 29%). Analize epidemiologice diferite au dat o valoare estimativă pentru R0 (numărul de cazuri secundare de la un caz index) cuprinsă între 1,4 şi 1,6, în timp ce analiza genetică a dat o valoare estimativă de 1,2. Transmisibilitatea este substanţial mai mare decât în cazul gripei sezoniere, şi mai mică în comparaţie cu valorile estimate ale R0 în pandemiile anterioare de gripă.
 
La 29 aprilie 2009, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că răspândirea rapidă la nivel mondial a tulpinilor de virus gripal A/H1N1, detectate în săptămâna precedentă, a necesitat schimbarea nivelului de alertă pandemic la faza a 5-a. Această fază indică transmitere interumană susţinută a unei noi tulpini de virus gripal de origine animală într-o regiune OMS din lume, şi exportul de cazuri confirmate în alte regiuni. În această epidemie, prima ţară afectată se poate să fi fost Mexic, care a înregistrat multe cazuri, inclusiv cele din alte ţări care au fost asociate cu călătoriile în/şi din această ţară. Există incertitudini legate de toate aspectele acestui focar, incluzând virulenţa, transmisibilitatea şi originea virusului, şi acest lucru se transformă în incertitudinea judecării potenţialului pandemic al virusului şi a declanşării măsurilor de sănătate publică corespunzătoare, ce ar trebui să fie implementate în fiecare ţară.
 
La 18 mai 2009, dr. Margaret Chan, director general OMS, a prezentat, la a 62-a Adunare generală a OMS, situaţia evoluţiei epidemiei cu noul virus A/H1N1 şi a precizat că în ciuda unor evidenţe de îndeplinire a unor criterii de declarare a fazei a 6-a, organizaţia nu modifică în acest moment nivelul de alertă, ceea ce este în concordanţă şi cu opinia unor ţări (China, Marea Britanie şi Japonia), care sunt îngrijorate că această schimbare a fazei va produce panică şi confuzie în populaţii şi va declanşa intervenţii majore şi costisitoare din partea tuturor statelor.
 
Trebuie precizat că fazele pandemiei se referă la răspândirea virusului şi nu la severitatea îmbolnăvirilor sau a impactului asupra societăţii.
 
În acest sens, faza a 6-a – după definiţia OMS – înseamnă că se înregistrează epidemii cu transmitere comunitară intensă în două regiuni OMS. Dacă se iau în consideraţie apariţia şi dezvoltarea unei epidemii comunitare în Japonia, atunci am putea spune că există motive de declarare a fazei a 6-a.
 
Dar, declaraţia dr. Margaret Chan este următoarea: „Azi rămânem în faza a 5-a. Virusul s-ar putea să ne acorde o perioadă de graţie, dar nu ştim cât va dura această perioadă. Nimeni nu poate spune dacă acum este calmul dinaintea furtunii“. În continuare, directorul general a făcut un apel la sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare pentru a putea face faţă confruntării cu pandemia de gripă. În susţinerea apelului se aminteşte că 85% din povara bolilor cronice este concentrată în ţările cu venituri mici sau mijlocii, ceea ce creează condiţiile de evoluţie severă şi mortalitate la niveluri ridicate în cazul pandemiei.
 
Se atrage atenţia că 25% din cazuri au prezentat diaree, ceea ce adaugă la calea de transmitere aeriană obişnuită şi pe cea prin materii fecale şi în final un context epidemiologic complex care trebuie să ia în considerare igiena apei şi a alimentelor, dar şi condiţiile de igienă comunitară şi din gospodării.
 
Un alt aspect important abordat este circulaţia în paralel a noului virus A/H1N1 cu tulpinile sezoniere în ţările din emisfera sudică, şi mai ales a interacţiunilor genetice care pot avea loc.
 
Mesajul către ţările membre OMS este de a intensifica supravegherea, activarea planurilor de intervenţie naţionale şi constituirea de stocuri de antivirale, materiale sanitare şi pregătirea pentru obţinerea unui vaccin pandemic.
Bibliografie: Sciencexpress: Cristophe Fraser şi alţii (14 mai, 2009, pag. 1)

Etichete: occaecati est

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.