RevistaCell este unul din numele cu maximă
greutate în lumea bună a ştiinţei. Înfiinţată cu patru decenii în urmă, revista
cu apariţie bilunară are un factor de impact de 31,957 şi este, alături de Science şi de Nature, una din revistele în care apar rezultatele care contribuie
masiv la progresul ştiinţei. Una din iniţiativele Cell, legată de aniversarea din 2014, a fost să organizeze o serie
de miniinterviuri intitulată „40 Under
40“, în care sunt prezentaţi 40 de tineri cercetători (cu vârsta sub 40 de
ani) din domeniul ştiinţelor biologice, consideraţi de mare viitor.
Unul
dintre cei 40 de tineri cercetători este foarte interesat de domeniul neuroştiinţelor,
are un background în domeniul fizicii şi, după ce şi-a finalizat studiile
universitare la Caltech (California Institute of Technology), a urmat
doctoratul şi studii postdoctorale la Stanford. În prezent, conduce propriul
laborator de la Caltech. A publicat deja în Science,Nature, Cell, Journal of Neuroscience
ş.a. Viviana 
Grădinaru (foto), căci despre ea este vorba, a
fost olimpică la fizică înainte de a ajunge la Caltech. Are contribuţii
importante în optogenetică – domeniu în mare vogă, care utilizează lumina
pentru a modula activitatea neuronilor sensibilizaţi genetic la acest stimul.
Cea
mai nouă publicaţie (Yang B, Treweek JB, Kulkarni RP, Deverman BE, Chen CK,
Lubeck E, Shah S, Cai L, Gradinaru V. Single-cell phenotyping within
transparent intact tissue through whole-body clearing. Cell. 2014 Jul 31) a echipei
„Gradinaru Lab.“ de la Caltech depăşeşte cu mult cadrul optogeneticii şi se învecinează
cu SF-ul. Mai exact, tânăra de origine română şi colaboratorii săi au pus la
punct o metodă prin care ţesuturi şi chiar organisme întregi pot fi
transparentizate, cu păstrarea intactă a structurilor celulare şi a
conexiunilor. „Metodologia noastră are potenţialul de a accelera orice
cercetare care ar necesita cartarea întregului organism, inclusiv studiile prin
care nervii periferici şi organele interne pot influenţa profund cogniţia şi
procesele mentale sau viceversa“, crede Viviana Grădinaru.
Tehnicile
utilizate de echipa de la Caltech sunt: PACT (tehnica clarităţii pasive), un
protocol pentru transparentizarea tisulară pasivă şi imunocolorarea organelor
intacte; RIMS (soluţie de potrivire a indexului de refracţie); PARS (eliberarea
de agenţi in situ prin perfuzie), o
metodă pentru transparentizarea întregului organism şi pentru etichetare imună.
În studiul publicat ieri (31 iulie) în Cell,
grupul american arată că tehnicile PACT, RIMS şi PARS sunt compatibile cu
fluorescenţa endogenă, cu imunohistochimia, cu tehnica ARN-FISH, cu păstrarea
specimenelor pe termen lung, dar şi cu microscopia la rezoluţii celulare sau
subcelulare.
Tehnicile
de creare a unei transparenţe, care l-ar fi făcut gelos până şi pe Gorbaciov în
perioada lui de glasnost, au
aplicabilitate imediată în cartarea şi fenotiparea de înaltă rezoluţie a
elementelor normale şi patologice cuprinse în organe şi organisme altminteri
intacte. Grupul californian a reuşit să identifice o soluţie de tip hidrogel
care permite detergenţilor înlăturarea rapidă a lipidelor prin tehnica PACT.
Hidrogelul şi agenţii activi sunt administraţi în circulaţia rozătoarelor prin
tehnica PARS. Odată cu difuzia tisulară, se produce clarificarea completă a
organelor, proces care durează două-trei zile; pentru transparentizarea
creierului şi a întregului organism sunt necesare până la două săptămâni. Prin
dezvoltarea soluţiei RIMS, a devenit posibilă păstrarea pe termen lung a ţesutului,
dar şi microscopia unei probe groase de 
ţesut, cu ajutorul microscopului
confocal.
Aplicaţiile
posibile ale tehnicii descrise de echipa Vivianei Grădinaru depăşesc cu mult
cadrul strict ştiinţific. Poate vă mai amintiţi expoziţia „Human Body“ organizată
anul trecut la Muzeul „Gr. Antipa“; nu ne-ar mira deloc să îşi extindă gama de
exponate. După cum şi perspectivele pentru taxidermie sunt foarte interesante.
