Toate pandemiile anterioare de gripă (1918,
1957 şi 1968) au evoluat în valuri multiple. Pandemia A/H1N1 2009 a început în
aprilie 2009 şi a fost urmată, în SUA şi în emisfera temperată de nord, de al
doilea val, în toamna aceluiaşi an. Raportul dintre persoanele sensibile şi
indivizii imuni într-o populaţie, la sfârşitul unui val, determină potenţialul şi
magnitudinea valului următor. Deoarece vaccinurile gripale nu oferă protecţie
completă, iar ratele de acoperire vaccinală au fost diferite pe grupe de vârstă,
a existat o imunitate combinată a populaţiei – ca urmare a vaccinării şi a
infecţiilor naturale anterioare – la începutul anului 2010. Nu s-a putut estima
dacă aceasta a fost suficientă pentru a preveni un al treilea val pandemic de
gripă în timpul iernii din 2010. Din acest motiv, doi cercetători americani au
dezvoltat un model epidemic matematic (deterministic) cu două grupe de
vaccinare şi l-au calibrat pentru pandemia H1N1 2009. Apoi, prin aplicarea
metodelor matematice epidemiologice, s-a dezvoltat un sistem care a permis
stabilirea pragurilor critice pentru imunitatea indusă de vaccin şi cea naturală,
care să poată preveni răspândirea gripei. În cele din urmă, s-a estimat nivelul
de imunitate combinată în Statele Unite, în timpul iernii 2010. Abordarea a
prezis cu exactitate absenţa unui al treilea val de gripă. Acest sistem a fost
utilizat şi pentru a prognoza al doilea val pandemic de gripă în Marea
Britanie, în toamna anului 2009.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe