Comunicarea din sănătatea publică
în caz de epidemii sau pandemii este incompletă prin natura sa: cei
care primesc avertismentele timpurii caută detalii suplimentare,
fiind mereu cu un pas în urma evenimentelor. De asemenea, este
cunoscut faptul că mass-media poate induce în eroare publicul cu
privire la orice amenințare potențială, putând exagera nivelul și
impactul acesteia asupra sănătății. Mai mult decât atât, există
factori care diminuează influența mesajelor despre epidemii sau
pandemii, precum evitarea de către autorități a transparenței
depline sau plasarea accentului de către mass-media pe
„protagoniștii tehnici“ (oamenii de știință), alteori pe
„protagoniștii politici“ (autorități locale, membri ai
Parlamentului etc.).
Au fost identificate și documentate
erori de strategie din pandemiile trecute. Societatea actuală
trebuie să învețe din acestea și să nu le mai comită,
identificând metode mai eficiente pentru o mai bună pregătire în
viitor. Timpul relativ lung pentru obținerea unui diagnostic
complet, dar și utilizarea în mod necorespunzător a metodelor
epidemiologice au condus la strategii de comunicare nesatisfăcătoare
în timpul pandemiei de gripă din 2009. Mesajele destinate
populației generale au fost fie greșit înțelese, fie nu au ajuns
la toate segmentele de public țintă, cu toate că au existat unele
planuri de pregătire și reacție în caz de pandemie. Numeroase
rapoarte și studii au concluzionat că principalul eșec de
strategie în întreaga Uniune Europeană în acel caz a fost
reprezentat de comunicarea defectuoasă. Ca urmare, complianța
populației la vaccinarea împotriva virusului gripal a fost
semnificativ scăzută față de așteptări, în toate țările. De
asemenea, trebuie să avem în vedere că o eventuală altă pandemie
ar putea implica un microorganism mai virulent în comparație cu
virusul H1N1. Într-o astfel de situație riscurile pentru cetățeni
ar putea fi semnificativ crescute, inclusiv pentru că încrederea
acestora a scăzut destul de mult în urma evenimentelor din anul
2009.
În societatea actuală, globalizarea
și tehnologia informației reprezintă atât o provocare, cât și o
oportunitate. Acestea permit tranziția spre o societate mai
deschisă, în care cetățenii să poată primi mult mai pregătiți
informațiile relevante pentru protecția și promovarea sănătății
lor. Pandemiile, epidemiile și amenințarea produsă de acestea
necesită o abordare mult mai bine adaptată. Există momente în
care știința pare că pierde comunicarea cu societatea, ignorând
nevoile oamenilor și folosind o comunicare deficitară,
unidirecțională, de la „producătorii“ de cunoștințe
(cercetători, experți în diverse domenii) la „consumatorii“
acestora (publicul, cetățenii). Această abordare este în mare
măsură inadecvată, deoarece ignoră diferențele de putere și
implicare politică, participarea publicului și luarea deciziilor
într-un mod democratic. Pentru a trata problema pandemiilor este
necesară o schimbare de paradigmă, de la guvernarea reprezentativă,
în care deciziile de sănătate sunt luate doar de experți și
autorități, la o guvernare transparentă și participativă, în
care cetățenii cooperează cu factorii de decizie, având loc o
comunicare bidirecțională între aceștia.
Cercetarea
științifică și inovațiile din era noastră ne oferă noi
oportunități de a rezolva provocările la care pandemiile ne-ar
putea supune, atât din punct de vedere medical, cât și economic și
social. Aceste provocări pot fi pe deplin depășite numai dacă se
reușește mobilizarea tuturor segmentelor societății și
deschiderea către cetățeni. Astfel, se dorește depășirea
abordării actuale clasice, bazată pe principiile „decizie, anunț,
apărare“ (decide,announce,defend
– DAD), în care un grup de experți decide pentru toată lumea,
apoi anunță și apără argumentele proprii, neluând în seamă
părerile celorlalți. Un sistem piramidal, care să aibă la bază
publicul general și care să includă comunicare multilaterală,
participare și decizii bazate pe „democrația deliberativă“, ar
putea regenera încrederea cetățenilor în experți, oameni de
știință și factori de decizie naționali sau internaționali.
Sistemul trebuie neapărat dezvoltat și verificat în „timp de
liniște“, în perioadele în care nu există evenimente
epidemiologice semnificative.
Acestea sunt conceptele pe care se
bazează proiectul ASSET, dorindu-și să contribuie la integrarea
societății în sistemul de cercetare legat de pregătirea reacției
la pandemii.
La 24 septembrie 2016, în cadrul
proiectului ASSET se va organiza o consultare cu cetățenii pentru
pregătire și reacții la epidemii și pandemii. Obiectivele
principale sunt atât implicarea cetățenilor în dezbateri privind
prevenirea și gestionarea crizelor pandemice, cât și elaborarea
unui exemplu concret de politică publică relevantă la nivelul
Uniunii Europene, prin care cetățenii să aibă un rol în sistemul
decizional. Evenimentul va avea loc simultan în opt țări europene
participante la proiect, printre care și România.
Consultările cetățenești ASSET
vor pune în discuție și vor stimula participanții să analizeze,
prin dezbateri pe grupuri de lucru, câteva subiecte-cheie pentru
sănătatea publică. Se va discuta despre echilibrul dintre
drepturile individuale și binele comun în eventualitatea
epidemiilor sau a pandemiilor, despre comunicarea dintre cetățeni
și autoritățile din sănătatea publică, transparența în
situații de criză, încrederea în autoritățile de sănătate
publică și accesul la informație sau cunoștințe. Se vor pune în
discuție următoarele întrebări: În eventualitatea unei epidemii
sau pandemii, la punerea în balanță a drepturilor individuale și
a binelui comun, când sunt justificate restricțiile asupra
libertăților personale? Care mijloace ale mass-media ating
grupurile țintă și în ce măsură sunt preferate unele față de
altele în comunicarea cu privire la amenințările de sănătate
publică? Cum se poate diminua tendința de secretizare și crește
transparența în comunicarea riscului de epidemii sau pandemii? Care
sunt factorii care afectează încrederea publicului în autoritățile
de sănătate publică? Care sunt modalitățile secolului XXI de a
realiza comunicarea de risc și criză în timpul epidemiilor sau
pandemiilor?
Ulterior, după cele opt consultări
cetățenești (din țările participante), rezultatele vor fi
analizate și se va scrie un raport cu recomandările cetățenilor
despre cum se poate dezvolta politica referitoare la pregătirea și
reacția la epidemii și pandemii în Uniunea Europeană. Acest
raport va fi prezentat direct organismelor decidente relevante din
Comunitatea Europeană.
Prin participarea cetățenilor la
prevenirea unei crize și prin capacitatea societății de a
contribui la limitarea efectelor unei epidemii sau pandemii, toate
țările pot reacționa mai bine în situațiile din viitor.
Implicarea mass-media în acest efort de echipă la nivel european
este de dorit. Amenințarea produsă de bolile infecțioase trebuie
combătută prin sisteme integrative complexe, care să ia în
considerare și factorii ignorați în trecut, precum implicarea
cetățenească.