Europa se confruntă, de luni bune, cu un aflux important de
imigranți: peste 350.000 numai în acest an, conform Organizației internaționale
pentru migrarea populației. Înaltul comisariat pentru refugiați al Națiunilor
Unite a estimat la 850.000 numărul refugiaților care vor ajunge în Europa până
la finalul anului viitor.
La 9 septembrie, Comisia Europeană a propus și o zi mai târziu
Parlamentul European a aprobat repartizarea a 160.000 de refugiați – ajunși în
Grecia, Italia și Ungaria – tuturor țărilor membre UE. României i s-au
repartizat 6.351 de refugiați (față de 1.705, cum se propusese în mai).
Graficul de sosire în țara noastră a imigranților prevedea trei sute de
persoane în noiembrie, apoi câte o sută în fiecare lună, până la concurența
cotei stabilite. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului de justiție și
afaceri interne (JAI) al UE, la 14 septembrie, ministrul Gabriel Oprea a
anunțat la Bruxelles poziția oficială a țării noastre, anume că România nu
poate prelua mai mult de 1.785 de refugiați, număr stabilit în urma analizei
interne instituționale a propunerii CE. Cum miniștrii prezenți la JAI nu au
ajuns la un consens în privința repartizării refugiaților, discuțiile vor fi
reluate.
În același timp, dr. Zsuzsanna Jakab, director regional OMS
Europa, a cerut statelor europene să ia măsuri pentru a întâmpina nevoile de
asistență medicală ale refugiaților. Ea a precizat că migrația nu poate fi
asociată sistematic cu importarea de boli infecțioase, deși OMS trăgea un
semnal de alarmă anul trecut în legătură cu apariția unor focare de
poliomielită în Siria, Afganistan, Irak, Israel (la 5 mai 2014, OMS a declarat
o stare de urgență internațională de sănătate publică în legătură cu
răspândirea virusului poliomielitei). În cel mai recent comunicat însă (14
septembrie a.c.), se precizează că riscul de import al unor agenți infecțioși
exotici, cum ar fi virusurile Ebola, Marburg, Lassa sau coronavirusul sindromului
respirator din Orientul Mijlociu, este foarte mic.
Săptămâna aceasta (14–17 septembrie), la Vilnius, în cadrul
sesiunii anuale a Comitetului regional al OMS Europa, s-a discutat despre
armonizarea măsurilor de sănătate publică ce ar trebui luate de statele membre
în confruntarea cu valurile mari de refugiați. Procedurile care urmează a fi
implementate trebuie să ia în calcul cum vor fi tratați refugiații, screeningul
pentru boli infecțioase, vaccinarea și asistența medicală oferită acestora.
Măsurile efective vor trebui implementate de statele membre în funcție de
viitoarele recomandări OMS. În cazul României, vor exista, probabil, și
recomandările Centrului european pentru controlul bolilor (ECDC).
„Bolile care trebuie luate în calcul nu se rezumă la
poliomielită“, precizează conf. dr. Alexandru Rafila, consilier al ministrului
sănătății pe probleme de sănătate publică. „Există și boli cu transmitere
digestivă în Siria, cum ar fi febra tifoidă, care nu este prevenibilă prin
vaccinare. Trebuie verificat statusul copiilor care vin din aceste zone, pentru
că mulți dintre ei nu au beneficiat de vaccinare pentru rubeolă, rujeolă sau
oreion. Situația va trebui adaptată în funcție de numărul și zona din care
provin refugiații“, explică medicul.
Vaccinarea populației are o influență majoră asupra modului în
care țara noastră va face față nu doar noului val de refugiați, ci și unor alte
situații amenințătoare pentru sănătatea națională, cum sunt cele două cazuri de
poliomielită descoperite în Ucraina, foarte aproape de granița cu România.
Cazurile nu au însă legătură cu refugiații, ci au apărut din cauza lipsei
vaccinării antipolio.
Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național pentru
Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului
Național de Sănătate Publică, ne-a răspuns solicitării precizând că nu are încă
un punct de vedere oficial în ceea ce privește efectele viitoarelor valuri de
refugiați asupra sănătății publice. La rândul său, dr. Raed Arafat, secretar de
stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru situații de
urgență din cadrul MAI, ne-a declarat că nu poate vorbi despre problema
refugiaților, întrucât aceasta ține de Inspectoratul General de Imigrări, dar
că nu crede că valul de refugiați ce urmează să ajungă în România reprezintă o
amenințare pentru sănătatea publică. „Autoritățile se pregătesc pentru ce
urmează“, ne asigură medicul urgentist.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.