Utilizarea echipamentului de protecţie personală, în special pe durata verii, poate crește riscul de supraîncălzire a organismului. Un grup de cercetători din Olanda a propus o strategie eficientă pentru reducerea acestui risc.
În contextul pandemiei generate de SARS-CoV-2, purtarea echipamentului de protecţie personală (PPE), ce include mănuși, măști faciale, bonete, ochelari de protecţie, viziere, halate și combinezoane, este vitală pentru desfășurarea activităţii personalului medical în condiţii de siguranţă. Totuși, fiind realizate din materiale cu rezistenţă termică crescută și permeabilitate scăzută pentru vaporii de apă, echipamentele de protecţie afectează capacitatea de termoreglare a organismului.
Într-un infografic publicat în British Journal of Sports Medicine, specialiștii au explicat efectele utilizării prelungite a PPE asupra termoreglării organismului. Purtarea lor creează un „microclimat” în jurul tegumentului, care afectează echilibrul între producerea și pierderea de căldură. Este redusă, astfel, capacitatea de pierdere de căldură prin intermediul tegumentului, generând disconfort termic și deshidratare semnificativă. Ca mecanism de adaptare, are loc redistribuirea fluxului sangvin de la nivelul organelor centrale către mușchii scheletici și piele. Situaţia va accentua stresul fiziologic, conducând la scăderea toleranţei la muncă și influenţând performanţa cognitivă.
Printre strategiile de răcire a organismului se numără ingestia de apă rece/cu gheaţă și purtarea unor veste speciale. „Strategiile de răcire pot fi utilizate înainte (pre-cooling), în timpul (per-cooling) sau după desfășurarea activităţilor profesionale (post-cooling), putând să reducă stresul termic, să îmbunătăţească disconfortul termic, să reducă stresul cardiovascular și deshidratarea (...). Ca rezultat, furnizorii de servicii de sănătate ar putea să tolereze mai bine consecinţele negative ale purtării echipamentului de protecţie personală, iar timpul dedicat activităţii medicale s-ar putea extinde”, a declarat dr. Coen C. W. G. Bongers de la Radboud University Medical Center, Nijmegen, Olanda.
Riscul de supraîncălzire este crescut în special în situaţiile care necesită purtarea prelungită a PPE. Prin urmare, este recomandată ajustarea programului de lucru pentru a cuprinde pauze mai frecvente și mai lungi.
Totuși, „această recomandare nu este întotdeauna fezabilă în context clinic, întrucât spitalele sunt frecvent afectate de deficitul de personal în condiţiile pandemiei de COVID-19”, avertizează autorii infograficului.
Bibliografie
1. Reuters Health News
2. https://www.medscape.com/viewarticle/932652
3. Bongers CC, de Korte JQ, Catoire M, et al Infographic. Cooling strategies to attenuate PPE-induced heat strain during the COVID-19 pandemic British Journal of Sports Medicine Published Online First: 10 June 2020. doi: 10.1136/bjsports-2020-102528
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
