Newsflash
Știri

Primăvara dermatologică ieşeană

de Dumitru ŞERBAN - mai 23 2012
Primăvara dermatologică ieşeană

     Recent, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, s-a desfăşurat ediţia inaugurală a Primăverii Dermatologice Ieşene. Evenimentul a fost conceput ca o succesiune de cursuri, workshop-uri, prelegeri, având ca numitor comun dermatovenerologia şi cosmetologia. Au fost implicaţi 36 de lectori, nume cunoscute ale dermatologiei şi ale altor specialităţi medicale, din România şi de peste hotare. Obiectivul manifestării s-a concretizat în crearea unei viziuni cât mai largi a specialiştilor asupra patologiei dermatologice de graniţă. Dintre temele prezentate, menţionăm: „Probleme ale diagnosticului serologic în sifilis: alegerea şi interpretarea adecvată a testelor de diagnostic“ şi „Examenul micologic în infecţiile fungice cutaneomucoase: posibilităţi şi limite“ (dr. Aida Corina Bădescu); „Noi agenţi terapeutici în lupta cu stafilococul auriu meticilino-rezistent“ (dr. Nicuţa Manolache); „Manifestări cutanate în afecţiunile digestive“ (prof. dr. Marin Burlea, dr. Ancuţa Ignat, dr. Gabriela Păduraru); „Rozaceea – o provocare pentru medicul dermatolog“ (dr. Gina Iuliana Ţicală); „Manifestări oculare în infecţiile cu transmitere sexuală“ (dr. Daniel Brănişteanu); „Biologia moleculară la interfaţa cu dermatologia“ (prof. dr. Carmen Cotrutz).

Primul episod

     Dna conf. dr. Daciana Elena Brănişteanu (UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi) ne-a oferit mai multe detalii despre reuniunea a cărei preşedintă a fost.
     Când a început totul? De unde ideea unui astfel de eveniment la Iaşi?
     – Dacă ar fi să încep cu începutul, cu ideea acestei manifestări, ar trebui să mă întorc înapoi în timp cu cincisprezece ani, când reveneam de laConf. dr. Daciana Elena Brănişteanu Lyon, unde am petrecut un an, făcând supraspecializare nu numai în dermatologie – cazuri rare, ci şi în anatomie patologică cutanată şi dermato-cosmetologie. Odată ce am luat decizia de a mă întoarce în ţară, am hotărât să transmit colegilor, elevilor, prietenilor mei, întreaga experienţă profesională pozitivă. Am aşteptat cincisprezece ani ca ea să se cristalizeze, sedimenteze şi maturizeze, iar la solicitarea şi cu susţinerea colegilor mei dermatologi, a elevilor mei, şi, nu în ultimul rând, a partenerilor din industria farmaceutică, m-am hotărât să încerc să construiesc o altfel de manifestare.
     S-a născut Primăvara Dermatologică Ieşeană…
   – Exact, nu este vorba despre o conferinţă, ci despre o succesiune de cursuri, workshop-uri şi prelegeri care interesează dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi medicale, chirurgicale sau preclinice şi care, deci, nu este doar a dermatologilor.
     Câteva concluzii ştiinţifice ale primei ediţii?
   – Am remarcat cu bucurie interesul nedisimulat şi crescut al dermatologilor pentru subiectele propuse în acest an: dermatoscopie, tehnici avansate de diagnostic dermatologic (imunofluorescenţă, imunohistochimie, microscopie confocală, teste serologice pentru sifilis, examen micologic etc.), dermatochirurgie, dermatopediatrie, medicină ortomoleculară. Ultima zi a evenimentului a fost una cu adevărat de succes din punct de vedere ştiinţific, fiind dedicată patologiei venoase cronice. Lectorii dermatologi, dar mai ales chirurgi şi internişti cu preocupări focalizate pe patologia venoasă, au captat pur şi simplu atenţia celor prezenţi în sală, prin calitatea prezentărilor teoretice, dar şi prin demonstraţii practice pe pacienţi. Toată această desfăşurare de informaţii ştiinţifice nu ar fi fost posibilă fără parteneriatul cu marile companii farmaceutice, promotoare ale progresului terapeutic.
     Perspective? Ce urmează?
    – Promit că la anul ne vom organiza şi mai bine. Dorim ca acesta să fie primul episod al unui serial care va continua multă vreme de acum încolo şi care se va cristaliza în ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific, lectorii care vor fi invitaţi şi subiectele abordate.

Specialişti din afara graniţelor

     Dl prof. dr. Cassian Sitaru (Albert-Ludwigs-Universität Freiburg, Germania) a susţinut în cadrul evenimentului două prezentări, la capătul cărora ne-a oferit câteva declaraţii.
     Spuneţi-ne câteva cuvinte despre temele pe care le-aţi abordat în cadrul „Primăverii Dermatologice Ieşene“.
     – Prima conferinţă a fost „Rolul imunofluorescenţei în dermatologia clinică“, cum pot fi folosite metodele de imunoflorescenţă în diagnosticul şi Prof. dr. Cassian Sitarumonitorizarea pacienţilor. Aceste metode joacă un rol extrem de important pentru anumite afecţiuni – cum sunt cele buloase autoimune sau bolile buloase genetice – şi ajută la stabilirea diagnosticului altor boli, precum colagenozele – lupusul eritematos sistemic sau forma cutanată de lupus, vasculitele –, lichenul plan, porfiriile etc. Cea de-a doua temă, „Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al dermatozelor buloase genetice şi autoimune“, este într-un fel conexă cu prima, în sensul că imunofluorescenţa joacă un rol extrem de important, este întotdeauna necesară pentru diagnosticul acestor boli. Sigur că diagnosticul implică, pe lângă imunoflorescenţa directă şi indirectă, şi alte teste, plus o evaluare clinică şi histopatologică complexă.
     Oferiţi-ne câteva detalii despre activitatea dv. din Germania.
     – Lucrez atât în mediul universitar, cât şi în cel spitalicesc. Mă ocup mai ales de diagnosticul şi tratamentul bolnavilor cu boli autoimune de piele, domeniu în care fac şi cercetare şi predau studenţilor.
     Când aţi plecat din România?
    – În anul 2000. Mi-am continuat acolo rezidenţiatul, pe care-l începusem de vreo doi ani în România, mi-am făcut lucrarea de doctorat, m-am adaptat acolo şi am obţinut titlul de profesor.
     Câteva diferenţe dintre sistemul medical din România şi cel din Germania?
    – Probabil că sunt mai multe diferenţe. În orice caz, din afară, deşi cred că văd numai vârful aisbergului, lucrurile se îmbunătăţesc. Ce mi-aş dori – poate mai mult – este o deschidere mai mare a sistemului universitar românesc. Concret, să existe exerciţiul ca oamenii, cercetătorii, medicii, să-şi poată face cariera în locuri diferite, să meargă şi în străinătate, dar după aceea să aibă posibilitatea să se întoarcă în România, ca să continue. În grupa mea, am doctoranzi din România şi mulţi dintre ei nu mai reuşesc să se reintegreze în România.
     Nu se mai întorc…
    – Nu se mai întorc, dar nu pentru că nu ar vrea, ci şi pentru că este destul de greu. Am observat că este dificil să existe un flux continuu între centrele universitare. De exemplu, eu am fost în Germania, mai întâi regiunea Franconia, apoi m-am mutat la Lübeck, în nordul Germaniei, şi, după aceea, am ajuns la Freiburg, care este în partea de vest. Plus că am început în România, deci am avut practic patru locuri unde mi-am desfăşurat activitatea. Şi, din câte am văzut eu până acum, acest lucru lipseşte şi cred că este unul important, pentru că aduce schimbări, un alt aer – doar aşa îţi poţi construi cariera…

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe