Încercările de a recrea mușchiul cardiac s-au lovit de această caracteristică unică a inimii, cu o dispunere elicoidală a miocitelor. Acest mod în care sunt aliniaţi mușchii le permite realizarea unei mișcări de răsucire și poate crește în mod dramatic cantitatea de sânge pompată cu fiecare contracţie.

Bioinginerii de la Harvard John A. Paulson School of Engineering and Applied Sciences (SEAS) au recreat această arhitectură utilizând o nouă metodă de fabricaţie a textilelor, FRJS (Focused Rotary Jet Spinning). Aceasta a permis fabricarea unor fibre aliniate elicoidal cu diametre cuprinse între câţiva micrometri și sute de nanometri.

Ventriculii astfel creaţi au fost ulterior însămânţaţi cu cardiomiocite de șobolan sau cu celule stem derivate din celule cardiace umane. În aproximativ o săptămână, mai multe straturi subţiri de ţesut au acoperit structura alcătuită din fibre, celulele urmând alinierea fibrelor de suport. Ventriculii astfel obţinuţi au imitat aceeași mișcare de răsucire prezentă în inima umană.

Cercetătorii au comparat deformarea ventriculului, viteza semnalizării electrice și fracţia de ejecţie dintre ventriculii realizaţi din fibre aliniate elicoidal și cei realizaţi din fibre aliniate circumferenţial. Au descoperit că ţesutul aliniat elicoidal este superior celui aliniat circumferenţial. Echipa de cercetători a demonstrat, de asemenea, că procesul poate fi mărit până la dimensiunea unei inimi umane reale sau chiar mai mare, până la dimensiunea unei inimi de balenă Minke.

Spre deosebire de imprimarea 3D, care devine mai lentă pe măsură ce elementele pe care le reproduce devin mai mici, FRJS poate învârti rapid fibrele la scara unui micron, adică a mia parte dintr-un milimetru.