Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Primul studiu din România despre despre impactul pandemiei asupra sănătății mintale

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 18 decembrie 2020, ora 10:18

Un studiu recent, realizat în țara noastră, arată că 42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoționale în timpul pandemiei de COVID-19.

Primul studiu din România despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei de COVID-19, boala cauzată de virusul SARS-CoV-2.

studiu depresie romania socola psihiatrie

Specialiștii care au realizat acest studiu trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia a avut efecte semnificative asupra sănătății mintale a populației din România: 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității, potrivit unui comunicat de presă remis redacției.

Datele au fost interpretate de specialiști

Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani. Datele au fost analizate și interpretate de specialiști ai unui un consorțiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania.

Studiul arată că pandemia poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiții medicale preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel internațional, potrivit sursei citate.

Potrivit studiului, 68% din persoanele intervievate a estimat o creștere a timpului petrecut urmărind mijloacele mass-media, în încercarea de a gestiona situația. Alte metode de reducere a stresului și ocupare a timpului au fost exercițiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie și chiar activitatea sexuală.

Sentimentele de singurătate s-au agravat

Cercetătorii au arătat că 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, care s-a dovedit mai pronunțată în rândul femeilor (46%) și al adulților tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionați au raportat o înrăutățire a nervozității, o agravare mai pronunțată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) și de adulții tineri (38%).

În ceea ce privește singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenți (28%) au raportat o înrăutățire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutățire mai pronunțată (36%).

Strategii de adaptare la pandemie

Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la pandemia de COVID-19 au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului și exercițiile fizice sau mersul pe jos.

Pentru bărbați, jocurile și intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului și a rețelelor sociale / interacțiunile sociale la distanță au fost mai importante decât pentru bărbați.

„Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoționale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are și trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o ușoară tristețe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neașteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populația României”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola și coordonatorul studiului COH-FIT în România.

Vizita la medicul de familie, recomandată

Chiar și în cazul depresiei, vizita la medicul de familie oferă românilor ocazia de a sta de vorbă cu un om de încredere, care cunoaște situația de acasă, eventualele boli pe care le au și tot medicul de familie poate evalua dacă starea de sănătate este alterată - în acest caz, specialiștii iau în considerare atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.

În urma unei discuții, medicul de familie poate identifica dacă stările, trăirile fac parte din statusul normal al situațiilor dificile prin care românii sunt nevoiți să treacă sau dacă persistența și intensitatea lor poate dăuna sănătății.

„Este recomandat în această perioada să ne păstrăm calmul, să gândim rațional orice acțiune, înainte de a o întreprinde, să acceptăm că trecem printr-o situație pe care nu o putem controla, să ne stabilim o rutină zilnică. Dacă stăm acasă, să ne informăm din surse sigure, să ne acordăm timp în fiecare zi pentru relaxare sau meditație (băi prelungite, muzică, sport, yoga) dar cel mai important, dacă aceste activități nu ne ajută, putem să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat”, a mai spus Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru și coordonator al studiului COH-FIT.

Componentele cercetării

Studiul are trei componente, iar pe lângă datele preliminare strânse pe perioada pandemiei, specialiștii vor realiza noi chestionare la șase luni, respectiv un an de la finalul pandemiei, pentru a avea o perspectivă clară asupra dimensiunii efectelor psihologice și emoționale ale pandemiei de COVID-19.

În perioada pandemiei, riscul de a suferi de depresie sau de alte tulburări psiho-emoționale este amplificat de factori precum sărăcia, lipsa sau pierderea unui loc de muncă, evenimente triste din viață, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații, boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool sau droguri.

Credit foto: www.rawpixel.com

Etichete: prevenire depresie depresie severa depresie pandemie covid pandemiei de COVID-19 efecte pandemie sanatate mintala Institutul de Psihiatrie Socola Psihiatrie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.