Astfel de surse sunt: „LitCovid”, BMJ (British Medical Journal), The Lancet, Elsevier (Elsevier Enhanced Reader), ASH (American Society of Hematology).

Asistăm la o creștere care tinde să devină exponenţială a numărului de articole publicate pe tema infecţiei cu SARS-CoV-2 în reviste biomedicale cu largă circulaţie (fig. 1).

Aceste publicaţii le oferă cu generozitate cititorilor acces liber, online, la informaţii și la rezultate care sunt prezentate în stadiul nefinalizat, de „prepublicare” (preprint), sau de publicare „accelerată” (cu revizuire rapidă de către referenţi), ori chiar fără „peer-review”.

        Se manifestă în prezent un efort global de obţinere, sistematizare și distribuire a informaţiilor medicale, pentru a fi puse la dispoziţia celor interesaţi, în scopul de a-i ajuta să fie mai bine pregătiţi în lupta cu pandemia de COVID-19. În acest efort se înscriu și autori români (1,2). Această avalanșă de date cu caracter știinţific conturează tot mai mult complexitatea infecţiei cu care ne confruntăm.

Afectarea gastrointestinală

        Astfel, anumiţi autori chinezi (3), alături de alţi autori din diverse zone geografice, atrag atenţia asupra importanţei, atât pentru diagnostic, cât și din punct de vedere epidemiologic, a manifestărilor gastrointestinale în tabloul clinic de debut al COVID-19. Aceasta, după ce au analizat un lot propriu de pacienţi infectaţi și au cumulat datele raportate în literatura medicală internaţională asupra a cca. 4.000 de pacienţi. Ei constată o prezenţă a acestor simptome la aproximativ 18% dintre pacienţi.

        ARN-ul viral de SARS-CoV-2 a fost detectat în probele de scaun la 48% dintre pacienţii la care a fost căutat, unii dintre aceștia neprezentând simptomatologie digestivă. La 70% dintre aceste cazuri, el a fost prezent în probele de scaun și după negativarea probelor prelevate din tractul respirator, timp de până la 33 de zile de la debutul bolii, faptul având implicaţii notabile din punct de vedere epidemiologic.

        Simptomatologia a constat din anorexie, greţuri, vărsături, diaree, disconfort sau/și dureri abdominale însoţite de febră, care au fost prezente și în absenţa manifestărilor respiratorii. De menţionat asocierea mai frecventă a acestor manifestări cu formele severe de boală. Simptomatologia digestivă, îndeosebi diareea, este explicată prin multiplicarea virusului în enterocite, unde pătrunde prin intermediul aceluiași receptor ACE2. Pe de altă parte, posibilitatea unui mecanism fecal-oral de transmitere a virusului trebuie avută tot mai mult în vedere, dar nu au fost efectuate investigaţii virusologice cuprinzătoare.