Newsflash
Știri

Rata globală a infecţiei cu H1N1 – 2009

de Dr. Maria DRAGOTĂ - aug. 26 2011
Rata globală a infecţiei cu H1N1 – 2009

   O echipă de cercetători a estimat prin studii serologice incidenţa globală cumulativă a infecţiei gripale pandemice H1N1–2009 înainte de vaccinare la sub 20%, mult mai mică decât 50%, cât s-a prognozat prin scenariul cel mai rău posibil, aflăm din BASIC (Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino, redactor şef dr. Viorel Alexandrescu). O estimare de ansamblu a fost de 11–21%, din mai multe rapoarte. Incidenţa diferă pe scară largă, în funcţie de grupa de vârstă, variind de la 34% la 43% la copiii de vârstă şcolară şi ajungând la numai la 3% la adulţii în vârstă. Rata mică de infecţie la persoanele vârstnice este probabil determinată de expunerile anterioare ale acestora la variante ale virusului pandemic, ceea ce explică în mare măsură incidenţa generală scăzută a infecţiei.

   Echipa de cercetători a analizat studiile serologice privind infecţia H1N1–2009 publicate între aprilie 2009 (începutul pandemiei) şi decembrie 2010. S-au folosit studiile serologice, care au inclus probele prelevate înainte de pandemie şi după primul val, dar înainte ca vaccinurile să devină disponibile pe scară largă, la sfârşitul anului 2009. S-au găsit doar 12 studii din opt ţări care au îndeplinit criteriile de analiză. Mărimea eşantionului a variat de la 15.000 de probe, într-un studiu din Hong Kong, la 600, într-unul canadian. La copiii de vârstă şcolară (5–19 ani), ratele de incidenţă au variat de la 34% la 43%, deşi au existat unele incoerenţe la subgrupuri în cadrul acestui interval. În cazul în care grupele de vârstă au fost separate (un studiu în Hong Kong), s-au observat rate mai mari la copiii de şcoală primară (5–12 ani), în timp ce studiile din Australia şi India au arătat o rată crescută la copiii mai mari. La copiii de grădiniţă (0–4 ani), incidenţa a fost de 16–28%, în funcţie de numărul limitat de studii care au inclus acest grup de vârstă. La celălalt capăt al spectrului de vârstă, incidenţa la cei peste 65 de ani a fost de numai 2–3%. Şi la adulţii non-vârstnici, ratele au variat, în general, în scădere cu înaintarea în vârstă. Numai trei studii au inclus toate grupele de vârstă incidenţa estimată variind între 10,7 şi 18,3%.

   Cu toate acestea, autorii au reestimat incidenţa globală pentru a permite ca infecţiile nedetectate prin serologie să fie incluse în analiză, iar acest lucru a dat o incidenţă globală de 11–12%. Tratamentul antiviral, care a fost asociat cu un titru scăzut de anticorpi convalescenţi, ar putea afecta rezultatele studiilor serologice în unele ţări.

   Analiza confirmă faptul că incidenţa cumulativă a infecţiei în primul şi al doilea val pandemic înainte de disponibilitatea unui vaccin specific pandemiei oriunde în lume a scăzut cu mult estimarea prepandemică a unei rate clinice de atac de 50%, care a stat la baza pregătirii intervenţiei în pandemie în multe ţări. Incidenţa cumulativă mai mică decât cea anticipată a fost probabil datorată numărului semnificativ de persoane în vârstă protejate de anticorpi neutralizanţi care au reacţionat încrucişat cu virusul pandemic H1N1–2009. În schimb, copiii de vârstă şcolară au avut cea mai mare rată de infecţie.

   Autorii consideră însă că numărul de probe de diagnostic serologic este mai mic decât numărul ideal, deoarece există deviaţii potenţiale legate de riscul de infecţie şi istoria vaccinală la pacienţii spitalizaţi de la care provin cele mai multe probe. Dar probele de ser de la donatorii de sânge sănătoşi au dat estimări similare ale incidenţei infecţiei. „Studiile serologice trebuie efectuate de rutină, pentru a oferi suport deciziilor cu privire la vaccinarea pandemică, precum şi pentru revizuirea planurilor de pregătire a intervenţiei în pandemie“ concluzionaează cercetătorii.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe