Dintre acestea, 98,09% (850.942 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 1,91% (16.532 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

Faţă de rata de 3,95% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate, scrie Agerpres.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (73.652 persoane) urmat de judeţul Prahova (38.151 persoane) şi Argeş (32.100 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (6.461 persoane).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 72,77% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă, a rezultat că 52,74% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (415.675 persoane) şi 47,26% aveau peste 65 ani (372.416 persoane).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu şi uşor.

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 40,45% din total (faţă de 40,07% la 31 martie 2021), cele cu handicap accentuat 47,23% (faţă de 48,08% la 31 martie 2021) iar cele cu handicap mediu şi uşor 12,32% (faţă de 11,85% la 31 martie 2021).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 31 martie 2022 era de 539 (faţă de 510 la 31 martie 2021), dintre care 484 rezidenţiale (faţă de 455 la 31 martie 2021) şi 55 nerezidenţiale - de zi (faţă de 55 la 31 martie 2021).

Conform datelor MMSS, peste patru cincimi (86,15%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau: centre de îngrijire şi asistenţă (37,81%), având 7.531 de beneficiari, locuinţe protejate (31,40%), având 1.052 de beneficiari şi centre de abilitare şi reabilitare (16,94%) cu 2.877 beneficiari. Aceştia reprezentau 69,32% din numărul total de 16.532 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

Un număr semnificativ de beneficiari se aflau şi în cele 34 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 3.557 persoane (21,52%).

Din cele 484 instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, 68 erau centre cu peste 50 de beneficiari (6.955). Aceste centre se află în proces de restructurare, menţionează MMSS.