Mii de rezidenți britanici (junior doctors) au protestat
pe străzile Londrei față de noul contract propus de autorități, care, acuză ei,
le-ar putea diminua substanțial veniturile. Guvernul britanic a descris
aranjamentele actuale ca fiind „depășite“ și „nedrepte“, amintind că au fost
introduse în 1990. Miniștrii pregătiseră schema de modificare încă din 2012,
dar discuțiile pe tema noului contract au intrat într-un impas anul trecut.
Ulterior, autoritățile au anunțat că vor impune de anul viitor noul contract în
Anglia. Scoția și Țara Galilor vor păstra contractul vechi, în vreme ce Irlanda
de Nord nu a luat încă o decizie. Modificările vizează mai multe aspecte, dar
disputa principală se referă la restrângerea numărului de ore de lucru
caracterizate ca fiind „nesociabile“, explică The Guardian. Până acum,
medicii primeau o plată mai mare când lucrau în afara intervalului 7.00–19.00,
de luni până vineri (deci nopțile și zilele de weekend). Dar prevederile noului
contract ar extinde orele de muncă plătite la cotație normală astfel: de la
7.00 la 22.00, de luni până sâmbătă. Ar crește practic cu 50% numărul de ore
muncă percepute ca fiind „obișnuite“. Pentru unii medici, asta ar însemna o
scădere a veniturilor. Angajatorii din sistem spun că salariul de bază va
crește, dar încă nu au fost făcute publice detaliile cu privire la majorare.
Cel mai probabil vor fi și învinși și învingători. În specialitățile în care
apar foarte rar orele „nesociabile“ (dermatologia, de pildă), veniturile vor
crește. Dar pentru cei care fac adesea gărzi de noapte sau weekend (anestezia
și medicina de urgență), plățile se vor reduce cel mai probabil. Asociația
medicală britanică (BMA) spune că în cele mai extreme cazuri salariile ar putea
scădea cu 15%. Angajatorii din sistem și autoritățile spun însă că veniturile
medii ale celor 50.000 de medici juniori din Anglia vor rămâne neschimbate.
Potrivit BBC, Jeremy Hunt, secretarul britanic pe
probleme de sănătate a acuzat sindicatele medicilor că i-ar induce în eroare pe
rezidenți cu privire la modificările contractuale și a declarat că propunerile
sunt de fapt în beneficiul medicilor pentru că vor reduce numărul maxim de ore
lucrate în timpul unei săptămâni. „Nu vrem să scădem plățile pentru medicii
tineri, vrem să schimbăm structurile de plată care forțează spitalele să
furnizeze de trei ori mai puțin servicii medicale în weekenduri față de nivelul
din timpul săptămânii, iar asta înseamnă că ai cu 15% șanse mai multe să mori
dacă ești internat duminica decât dacă ajungi la spital miercurea“, crede Hunt.
Asociația medicală britanică neagă că și-ar fi indus în eroare membri și spune
că marșul desfășurat la Londra trebuie să fie un semnal de alarmă pentru
miniștri. Medicii „juniori“ englezi reprezintă cea mai mare proporție a
personalului medical activ sâmbăta și duminica. Dar beneficiul financiar al
extinderii orelor de lucru plătite ca „normale“ este evident. Hunt spune că
noul contract vrea să elimine penalizările financiare care forțează spitalele
să scadă mult acoperirea cu personal medical în weekenduri și că este dispus să
negocieze măsuri de prevenție care îi vor opri pe medici să lucreze prea multe
ore.
Ministerul japonez al sănătății a recunoscut, săptămâna aceasta,
că radiațiile de la fabrica nucleară Fukushima Daichii ar putea fi cauza
leucemiei la un muncitor diagnosticat după dezastrul nuclear din martie 2011,
anunță CNN. Recunoașterea primei potențiale victime a radiațiilor din partea
autorităților sanitare japoneze ar putea periclita eficiența eforturilor de
recuperare și ar putea crește și mai mult cuantumul plăților compensatorii,
care depășiseră deja, în luna iulie a acestui an, 7 trilioane de yeni (peste 59
de miliarde de dolari americani). Peste 160.000 de oameni au trebuit să își
părăsească locuințele după ce un cutremur și un tsunami au distrus fabrica din
Fukushima, ducând la cel mai mare dezastru nuclear după Cernobâl. Sute de morți
au fost atribuite haosului evacuării în timpul crizei, greutăților și a traumei
psihice experimentate de refugiați, dar guvernul spusese că radiația nu fusese
cauza niciuneia dintre ele. După topirea reactoarelor nucleare de la Fukushima,
mii de muncitori au fost trimiși să ajute la curățarea spațiului și gestionarea
consecințelor.
După patru ani, Japonia confirmă primul caz de cancer legat de
această muncă periculoasă și va oferi compensație materială pacientului, în
vârstă de 30 și ceva de ani, care s-a expus la niveluri înalte de radiație
între octombrie 2012 și decembrie 2013. Cu doar o lună în urmă, Agenția internațională
de energie atomică spusese că „nu sunt de așteptat efecte perceptibile asupra
sănătății în urma expunerii la radiațiile generate de accident“. Aproape 45.000
de oameni au fost implicați în munca de curățenie a fabricii nucleare
Fukushima, începând din august 2011. Eliminarea combustibilului topit de la
reactoarele distruse și curățarea întregului spațiu vor dura decenii întregi și
vor costa zeci de miliarde de dolari.
Statele ar putea fi penalizate dacă nu își țin promisiunile
legate de sănătatea publică. Un panel ONU încearcă să stabilească mecanisme
prin care să pedepsească guvernele țărilor care eșuează în responsabilitățile
asumate privind sănătatea globală, a spus zilele trecute directorul general al
OMS, Margaret Chan, citată de Reuters. „Dacă guvernele spun că vor
respecta reglementările internaționale privind sănătatea, atunci trebuie să-și
onoreze acest angajament. Pentru că, dacă nu-și fac treaba, reprezintă un risc
pentru vecinii lor și nu numai“, a explicat Chan. Un panel întrunit de secretarul
general ONU, Ban Ki-Moon, caută modalități prin care să responsabilizeze cu
adevărat guvernele naționale „care își ignoră datoria și responsabilitatea,
reprezentând o amenințare pentru ceilalți“. Dezbaterea internațională are loc
în contextul lecțiilor deprinse din epidemiile de Ebola și Mers Cov, dar Chan a
făcut referire și la faptul că miniștri ai sănătății din mai multe state au
semnat convenția-cadru privind controlul tutunului, pentru ca apoi miniștrii
economiei sau comerțului din aceleași state să întreprindă demersurile legale
menite să prevină alte țări să implementeze această convenție.
