Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai avertizează că, după reabilitarea termică a clădirilor, inclusiv spitale și școli, concentrația de gaz toxic radon va crește, punând în pericol sănătatea angajaților.
Cele mai multe clădiri publice, printre care spitalele, școlile și grădinițele, înregistrează deja un nivel crescut de radon, arată cercetătorii Universității Babeș-Bolyai (UBB), pe website-ul universității. Prin reabilitare termică, concentrația gazului va crește, depășind limita maximă admisă și punând în pericol sănătatea copiilor și a celor care își petrec câte 8-10 ore în instituțiile respective.
Specialiștii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază efectele radonului asupra sănătății, se arată pe site-ul UBB.
Radonul este un gaz radioactiv de origine naturală și se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului prezente în roci și în sol. I se atribuie aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa, mai arată reprezentanții universității. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat.
Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice.
În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior, se arată pe site-ul UBB. Sursa principală a radonului din clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind al materialului de construcţie utilizat.
În aerul interior, nivelul de radon variază de la o clădire la alta, „în funcţie de modul de utilizare şi ocupare, de gradul şi tipul aerisirii, de specificul podelei şi de alţi parametri tehnici specifici construcţiilor”.
România a implementat, în 2018, un Plan Național care vine în întâmpinarea Directivei europene. Aceste prevede ca măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon să fie obligatorii.
Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3.
O astfel de expunere echivalează, pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi”, se arată pe site-ul UBB.
Universitatea Babeș-Bolyai este singura instituție din România care a făcut măsurători ale radonului și care are rezultate științifice solide în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare și recunoscute de către CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare)”, se mai arată în informarea UBB.
Cercetătorii universității au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în clădirille publice și au înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon - însă fără succes, se mai arată.
În 20% din școlile investigate din România, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri, concentraţia de radon a depăşit valoarea limită.
Ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu cuprinde nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat, mai arată cercetătorii.
Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație. Directiva CE 2013/59/Euratom prevede că Planul Naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior”, mai arată specialiștii UBB.
Citește și:
Poluarea aerului, efecte mai puțin știute: risc de schizofrenie și de osteoporoză
Poluarea, un pericol încă din viața intrauterină
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
