„Supravieţuire în faţa nesiguranţei“ a fost
numele unei conferinţe desfăşurate la sfârşitul lunii mai la Atena. Subiectul
principal: viitorul sistemului medical din Grecia. Obligat de tăierile bugetare
drastice, guvernul elen a anunţat iniţierea unui plan de reformă prin care
costurile cu sănătatea vor fi reduse, dar accesul la servicii medicale de
calitate va fi păstrat. La conferinţă au participat toţi actorii-cheie din
sistem, planul de reformă urmând să includă experţi ai Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, ai Ministerului German al Sănătăţii, asistenţa tehnică urmând a fi
finanţată prin programe ale Comisiei Europene, FMI şi Băncii Centrale Europene.
Andreas Lykourentzos, ministrul grec al sănătăţii, a promis implementarea rapidă
a măsurilor de reformă. Ceva mai la nord, la nord de Dunăre, românii privesc
spre greci cu nostalgia bătrânului care zâmbeşte în faţa idealismului mai tânărului
său coleg.
Peste 15 jandarmi au percheziţionat uzina de
ambalaj a diureticelor din laboratorul TEVA din Sens, locul de ambalare a
celebrului Furosemid. Furosemidul a fost retras de pe piaţa franceză în urma
semnalării unei serii de decese şi a mai multor reclamaţii depuse la Agenţia Naţională
pentru Securitatea Medicamentului. Acuzaţiile susţin că anumite ambalaje
inscripţionate Furosemid Teva, 40 mg, conţineau de fapt un somnifer, Zopiclone,
eroarea fiind responsabilă de moartea a patru pacienţi pentru care au fost
deschise anchete de parchetul din Toulon. Deocamdată nu a putut fi demonstrată
o legătură directă între aceste decese şi administrarea medicamentului.
Profesorul Jean-Louis Montastruc, de la catedra de farmacologie a Facultăţii de
Medicină din Toulouse, a declarat pentru Le
Monde că „retragerea Furosemidului este o măsură excepţională, atât prin
amploarea ei, cât şi prin impact. Ce este extraordinar în cazul Furosemidului
Teva 40 mg nu este faptul că toxicitatea medicamentului este cauza retragerii,
ci pierderea efectului terapeutic. Pacienţii ar fi murit pentru că nu şi-au
luat medicamentul prescris, ci un somnifer. Dar deocamdată nu ştim dacă este
vorba de o eroare tehnică, o eroare umană sau un act rău-intenţionat“.
Statele Unite ale Americii rămân ţara în care
media are rolul important al unui câine de pază, nu al unui căţel de companie.
Un raport publicat în mai 2013, în Washington Post, de celebrul grup de jurnalişti
de investigaţie de la ProPublica a descoperit că mai multor pacienţi americani
li s-au prescris în cantităţi mari medicamente cu potenţial adictiv sau cu
efecte adverse serioase. Sesizat de articolul ProPublica, inspectorul general
al Departamentului de Sănătate din Statele Unite a constatat că peste 700 de medici
au prescris medicaţie pentru bătrâni în cantităţi chestionabile şi potenţial dăunătoare.
Raportul inspectorului general a studiat reţetele din 87.000 de cabinete de
medicină de familie şi medicină internă în anul 2009. Aceste reţete însumează
jumătate din prescripţiile totale în programul Medicare – 2009. De exemplu, 24
de medici au scris mai mult de 400 de reţete pentru un singur pacient, în condiţiile
în care media este de 13 reţete per pacient. În cazul unui medic din
California, Medicare a plătit 9,7 milioane de dolari doar pentru reţetele
prescrise de acesta. În total, reţetele celor 700 de medici identificaţi au
costat Medicare 352 milioane de dolari. Aceasta, spune raportul, „poate indica
faptul că un medic prescrie medicamente care nu sunt necesare şi pentru care obţine
foloase necuvenite“. Programul Medicare a fost acuzat în mai multe rânduri de
inexactităţi şi de lipsa unor responsabili care să poată fi traşi la răspundere
pentru neregulile constatate.
Suedia este o ţară în care mai toţi medicii
lucrează direct pentru guvern, dar asemănările cu sistemul medical românesc
sunt doar aparente. În fiecare an, sistemul medical suedez cheltuie pentru un
pacient mai puţin de 4.000 de dolari, şi înregistrează printre cei mai buni
indicatori de sănătate din lume la mai toate capitolele. Obezitatea,
generatoare a unei multiple patologii, este foarte rar întâlnită datorită
stilului activ de viaţă, iar inechităţile între venituri sunt printre cele mai
reduse din Uniunea Europeană. Sistemul medical suedez este concentrat în jurul
unui număr scăzut de spitale de dimensiuni mari şi foarte mari. Avantajul de
eficienţă economică în astfel de spitale este că aparatura şi sălile de operaţie
sunt folosite constant. În acelaşi timp, lucrând în spitale mari cu un aflux
considerabil de pacienţi, echipele chirurgicale de aici au mai multă experienţă
decât cele dintr-o clinică mică. Medicamentele şi tratamentele sunt compensate în
sistemul suedez doar pe baza unor dovezi de cost-eficienţă, iar medicii
beneficiază de salarii fixe, dar consistente. Pare a fi perfecţiunea întruchipată,
nu-i aşa? Există însă şi un defect notabil: listele de aşteptare pentru pacienţii
care nu reprezintă o urgenţă. Dar cam atât…
Ministrul
britanic al sănătăţii (secretarul pentru sănătate, în formulare locală), Jeremy
Hunt, a intrat într-o mare încurcătură: este în război cu una dintre cele mai
importante organizaţii medicale profesionale, British Medical Association.
Delegaţii BMA au votat o moţiune de neîncredere în Jeremy Hunt, după ce acesta a
„denigrat sistemul medical naţional (NHS)“ şi a criticat drastic personalul
medical. Autorul moţiunii, dr. Jacky Davis, a afirmat că ministrul este
„liderul noului joc politic de învinovăţire a personalului medical pentru
haosul predictibil rezultat din tăierile bugetare şi reformele operate de
guvernul său“. Şi predecesorul lui Hunt, Andrew Lansley, a fost penalizat anul
trecut printr-o moţiune de neîncredere similară adoptată de BMA. Sistemul
medical englez este obligat să realizeze economii de 20 miliarde de lire pe o
perioadă de mai mulţi ani prin eficientizarea costurilor şi reduceri de
personal. „Guvernul poate numi această strategie ca fiind un program de
eficientizare. Eu l-aş numi o tăiere a resurselor până ce vom ajunge la piele şi
os“, a declarat Mark Porter, preşedintele BMA, organizaţie care reprezintă
150.000 dintre cei peste 200.000 de medici britanici. Jeremy Hunt nu a răspuns
acestor acuze, dar cu doar câteva zile mai devreme el declarase că 3.000 de
pacienţi mor în fiecare an din cauza erorilor sistemului medical britanic: „NHS
a eşuat de prea multe ori în zona vitală a siguranţei pacientului“. Declaraţiile
lui Hunt se bazează pe statisticile efectuate de instituţia pe care o conduce.
Premierul britanic David Cameron a solicitat un studiu similar lui Don Berwick,
fostul consilier pe sănătate al preşedintelui american Barack Obama. Studiul va
fi finalizat la începutul lunii august 2013. 
